Scriitorul Adrian Alui Gheorghe a lansat o petiţie pentru salvarea muzeului
Începând de vineri, patrimoniul care se află în clădirea de pe Bulevardul Dacia a Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) a început să fie mutat la Casa Presei, iar instituţia muzeală nu va mai fi deschisă publicului timp de un an. Până în acest moment, au fost mutate la Casa Presei biblioteca, librăria, birourile administrative şi birourile angajaţilor.
În arhiva Muzeului Literaturii Române din Bucureşti se află peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro. Printre acestea se numără manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti, Ion Creangă şi Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu.
Toate aceste manuscrise și obiecte de patrimoniu, care trebuie conservate și manipulate cu mare grijă, datorită vechimii și fragilității lor, zac acum în cutii peste care se va aşterne praful.
Muzeul Literaturii Române s-a înfiinţat pe data de 1 iunie 1957, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius. A funcţionat pentru o vreme chiar în sediul Uniunii Scriitorilor, din Şoseaua Kisellef nr. 10 (Casa Toma Stelian), într-un spaţiu impropriu.
Din anul 1967 şi până în prezent, muzeul a funcţionat într-un sediu nou, pe Bulevardul Dacia (fost Strada Fundaţiei), nr. 12. Un rol decisiv în obţinerea acestei locaţii l-a avut Tudor Arghezi, a cărui intervenţie energică la autorităţile de partid a avut efectul scontat.
Adrian Alui Gheorghe: “Asistăm la un atac fără precedent asupra culturii române…”
La începutul lunii iunie, scriitorul Adrian Alui Gheorghe a lansat în spaţiul virtual o petiţie, în vederea salvării Muzeului Literaturii Române.
“Asistăm, din păcate, în aceste zile, la un atac fără precedent asupra culturii române prin scoaterea în stradă a memoriei şi imemoriei culturale a poporului român. Este vorba de scoaterea din spaţiul consacrat a Muzeului Literaturii Române, fără ca organele (obligatoriu!) responsabile, Guvernul României, Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei să ofere o alternativă în acord cu nivelul instituţiei, cu simbolul pe care îl incumbă. Ca român, ca intelectual, ca european mă simt umilit. Cu o sumă rezonabilă Guvernul României/ Ministerul Culturii/ Primăria Capitalei ar fi putut construi/ cumpăra un spaţiu care să confere siguranţă şi autoritate unui simbol consacrat şi de autoritate morală şi culturală, fără să ajungem la penibilul situaţiei de azi. Sîntem şi ne numim popor român pentru că avem (o) cultură română care are o istorie şi care ne defineşte în context european. E timpul ca intelectualul român să preia responsabilitatea societăţii, să elimine din spaţiul public amatorismul, prostia, meschinăria politică”, se arăta în textul petiţiei.
Peste 300 de intelectuali români au semnat petiţia, exprimându-şi solidaritatea faţă de acest demers.
Irina NASTASIU