Lege și Justiție Cărțile din pușcării

 

 Legiuitorul a avut ideea de a da o șansă celor care pot scrie cărți științifice în penitenciar să-și scurteze timpul pedepsei.

„Băieții“ au prins ideea din zbor și s-au pus pe scris. Mai mult sau mai puțin științifice, eu sunt sigurcă Gigi Becali este competent în probleme religioase și bisericești, fără mișto, la fel Gică Popescu la fotbal. Cât despre Năstase și Voiculescu, ei sunt chiar oameni de carte.

Când fenomenul s-a cam extins, s-a găsit un MJ care a sărit iute cu ideea să anuleze prevederea respectivă. Adicătelea cum să-și permită ăia să spere să stea mai puțin acolo, când scopul justiției penale în România este pușcăria cât mai lungă și nimic altceva? În plus, procurorii au stabilit ferm – ei nu au îndoieli – că respectivele cărți nu au nivelul științific cerut de lege. S-au mai constatat și plagiate (mare noutate în România, vă dați seama!) și avize științifice date pe veresie.

Eu, autorul acestor rânduri, și a doar două cărți, deocamdată, vă pot spune așa:

– o carte este un lucru foarte frumos, gingaș, necesar și util prin însăși existența sa;

– o carte se „scoate“ greu: trebuie să o scrii, să o tehnoredactezi, să discuți cu un editor, cu un tipograf, să plătești aceste operațiuni… Simplul fapt de a reuși să parcurgi aceste etape din pușcărie înseamnă o serie de performanțe și exprimă faptul că te ocupi de ceva bun și special.

Dacă e ceva plagiat, să sară cel copiat și să-și apere drepturile.

Dacă lucrarea nu e suficient de științifică, s-avem rezon:sunt pline academiile de tratate stupide, plate, prețioase, copiate pe sărite…

În fine, ideea mea este următoarea: nu să se elimine această prevedere, ci să se extindă: să beneficieze de această facilitate nu numai autorii de cărți științifice, dar și autorii oricăror cărți, și autorii oricăror lucrări, fie ele științifice, mentale sau manuale; în pușcării sunt oameni care se pricep la teatru sau cântă la un instrument; sunt meșteri care pot repara o broască de ușă sau oameni care pot învăța alfabetul pe cei mai neșcoliți etc., etc. Toate acestea sunt, dacă nu opere științifice, în orice caz opere utile altora, iar dacăpracticarea lor „înăuntru“ ar fi în beneficiul colegilor, de ce nu ar fi și în profitul legal al prestatorilor?

Am zis bine?

Jud. Gh. MOROȘANU