Lectură ziditoare de suflet: „Omilii despre pocăință, dragoste și optimism”

Recomandăm iubitorilor de lectură cartea „Omilii despre pocăință, dragoste și optimism”, apărută la Editura Doxologia, carte ce cuprinde câteva cuvântări ale Sfântului Nicolae Velimirovici, adresate în special tinerilor, reprezentând o adevărată pledoarie pentru optimism, într-o lume în care „dominația tehnologiei este împovărătoare și rece, îndepărtându-l pe om de eul său”. Tinerilor înclinați spre pesimism Sfântul Nicolae Velimirovici le vorbește despre succesul unor personalități care au reușit, prin muncă, tenacitate, dar mai ales printr-o viziune optimistă asupra lumii, să depășească diferite piedici (boli, handicapuri, sărăcie etc.), punându-și în evidență calitățile. Un astfel de exemplu este Helen Adams Keller (n. 27 iunie 1880, Tuscumbia, Alabama – d. 1 iunie 1968, Easton, Connecticut), scriitoare surdomută și nevăzătoare, prima persoana cu surdocecitate care a absolvit colegiul. „Cunoașteți cumva cine este Helen Keller? Este cea mai mare dezmințire a pesimismului din zilele noastre. O tânără oarbă și surdomută din cel de-al doilea an al vieții sale. O ființă nenorocită, veți spune. Dar nu este așa, în niciun caz. Helen Keller are cel mai optimist suflet. Cu toate problemele ei, a reușit prin luptă titanică să se înalțe la un așa spirit de înțelegere și moralitate, încât a ajuns să facă parte din elita intelectualității universale contemporane. Helen Keller, oarba, a devenit călăuză pentru mulți care văd. Ea, care era surdomută, a ajuns cea mai mare propovăduitoare a optimismului de pe celălalt țărm al Oceanului Atlantic. Așa, lipsită de vedere, de auz și de grai, a reușit să rabde viața. Unii dintre voi care percep soarele și luna, care aud muzica și pot vorbi pentru a-și exprima bucuria și mâhnirea, nu pot răbda viața și de aceea le trec prin minte gânduri de sinucidere. Oarba și surdomuta Helen Keller din America este de apreciat nu numai pentru că îndură viața, ci pentru că reușește mult mai mult: iubește viața.” Ultimul mare proroc al creștinătății Un alt exemplu de optimism este Dostoievski, cel care considera că omul devine fericit prin suferință. „Dostoievski, pe când era bolnav, scria lunar patru foi de tipografie. Ceea ce a scris atunci reprezintă cele mai frumoase și mai însemnate pagini de literatură și proză din limba rusă. Și, cu toate că era sărac și bolnav, era optimist.” De asemenea, este cunoscut faptul că Benjamin Franklin, una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite, a fost în tinerețea sa… șomer. „Franklin se plimba într-o zi șomer pe străzile Philadelphiei din America, căutând nerăbdător de lucru și nimeni nul băga în seamă. A găsit să lucreze la tipografie, fără să fie pesimist din cauza locului nedemn de muncă. După o vreme, într-o bună zi a ajuns să-l bombardeze cu salutări întreaga Philadelphie, ca pe tatăl întregii Americi.” Iată și un îndemn către optimism al Sfântului Nicolae Velimirovici, justificat de faptul că Însuși Dumnezeu a creat lumea din optimism: „Iubiții mei, să fim optimiști, pentru că Dumnezeu din optimism a creat lumea. Nu poate să existe nicio creație fără optimism. Să privim ziua în jurul nostru, să privim noaptea pe cer și să avem credință în Dumnezeu. Există Dumnezeu, Creatorul lumii și Tatăl nostru. Acest gând să fie temelia optimismului nostru!” Sfântul Nicolae Velimirovici (1880 – 1956) a fost episcop al Jicei (Žiča) în Serbia, fiind unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericești din secolul al XXlea. Scrierile sale includ tâlcuiri, omilii și vieți de sfinți, cea mai cunoscută lucrare a sa fiind „Proloagele de la Ohrida”. „După părerea mea, Sfântul Nicolae Velimirovici este ultimul mare proroc al creștinătății și dacă noi nu vom da ascultare sfaturilor și avertismentelor sale, vom avea soarta pe care o are poporul sârb, în această fărâmițare în care se află acum. Pentru că ceea ce spune acest sfânt poporului sârb este valabil pentru toate popoarele ortodoxe. Atunci când nu se mai mărturisește credința și nu este cine să apere valorile credinței, acea credință este moartă, după cum moartă va fi și soarta acelui popor.” (Părintele Justin Pârvu)

Irina NASTASIU