* Secţia ATI nu dispune nici măcar de un banal aparat care poate da „verdictul” de moarte cerebrală
Un pacient aflat în moarte cerebrală la spitalul judeţean nu poate salva vieţi pentru că unitatea nu are aparatură pentru monitorizarea funcţiei cerebrale şi nici „persoană responsabilă” să dea undă verde prelevării de organe.
Dr. Aurelia Ciobanu, şefa secţiei Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, ne-a declarat că, deşi prelevarea de organe ar trebui să fie o practică uzitată fără probleme, „la noi” abia acum se face un prim pas: „Este adevărat, şi la noi în spital apar, poate cel puţin lunar, situaţii în care persoane aflate în moarte cerebrală pot deveni donatori de organe şi ar putea salva oameni aflaţi pe lungi liste de aşteptare pentru transplant, însă nu avem posibilitatea nici măcar de a monitoriza activitatea creierului până la final, pentru a putea declara starea de „moarte cerebrală”, şi nu avem nici un doctor cu competenţe clare de diagnosticare a morţii cerebrale”.
Un ordin emis de Ministerul Sănătăţii la sfârşitul anului trecut reglementează condiţiile prelevării de organe: „Spitalul trebuie să aibă o persoană responsabilă cu identificarea potenţialilor donatori aflaţi în moarte cerebrală, diagnosticarea morţii cerebrale şi menţinerea în condiţii fiziologice a potenţialilor donatori trebuie să fie un medic de specialitatea Anestezie terapie intensivă din cadrul secţiei ATI a unităţii sanitare. Acesta va ţine legătura cu responsabilul zonal pentru transmiterea informaţiilor, pentru ca persoana aflată în moarte cerebrală să poată fi transportată la clinică pentru prelevare”.
Dr. Aurelia Ciobanu a trimis, acum două luni, la cursuri, la Sinaia, o asistentă medicală care va avea competenţe în procedura premergătoare transplantului, în sensul că va lua legătura cu familia celui aflat în moarte cerebrală şi-i va expune varianta prelevării de organe pentru a salva alte vieţi: „Chiar astăzi am desemnat un doctor care va merge la Sinaia la cursurile specifice pentru a obţine competenţe în stabilirea stării de moarte cerebrală şi care va ţine legătura cu responsabilul zonal, de la Clinica din Iaşi. Dacă vom avea şi acel monitor electroencefalogramă, nu va mai rămâne decât ca pacientul de la care s-ar putea preleva organe să fie transportat cât mai repede, cu elicopterul, la Iaşi, pentru iniţierea procedurii de transplant. Problema este spinoasă şi încă stârneşte controverse, mai ales din punct de vedere al cadrului legal, care trebuie să fie foarte bine pus la punct şi să confere siguranţă şi corectitudine”.
Conform datelor statistice existente, anul trecut în România au fost salvaţi peste 400 de oameni prin proceduri de transplant. Pe de altă parte, la ora actuală sunt înscrişi pe liste de aşteptare peste 2.000 de bolnavi care speră să le fie salvată viaţa prin transplantarea de rinichi, ficat sau chiar inimă. În judeţul Neamt sunt luate în evidenţă, în momentul de faţă, 32 de persoane care au beneficiat de transplant de organe, majoritatea de transplant renal.