Accesul vizitatorilor este îngreunat de sensul unic de pe strada Petru Rareş şi de lipsa unui loc de parcare
A fost depus un proiect de reabilitare a muzeului
Cea mai importantă şi mai valoroasă colecţie ştiinţifică de pești fosili oligoceni din ţara noastră se găseşte la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ, aceasta egalând colecţiile similare din muzeele de la Moscova, Wroclaw, Brno, Viena şi Paris.
Primii peşti fosili oligoceni din România au fost colectaţi în anii 1883, 1884 şi 1885 de către Leon C. Cosmovici, din munții Pietricica și Cozla. Ulterior, numeroşi cercetători s-au dedicat, pe parcursul a mai bine de 100 de ani, colectării și studiului peștilor fosili oligoceni din această regiune.
La data de 1 septembrie 1960, a luat fiinţă Secţia de Ştiinţe Naturale, în cadrul Muzeului de Arheologie Piatra-Neamţ, condusă de muzeograful principal Mihai Ciobanu, care avea ca scop punerea în evidenţă a valorilor naturale ale judeţului Neamţ.
„Descoperirile din Neamţ au stârnit interesul multor cercetători, între care s-a numărat şi biologul Mihai Ciobanu, cel care a pus bazele actualului muzeu. În 1961, istoricul Iulian Antonescu, director al Muzeului Regional Bacău, a donat actuala clădire, cu dorinţa expresă ca aici să se organizeze un muzeu de ştiinţe naturale. În anul 1965, Secţia de Ştiinţe Naturale se transformă în unitate independentă, cu 11 salariaţi. Sub coordonarea directorului unităţii, biologul Mihai Ciobanu, între anii 1965 şi 1969 se realizează expoziţia permanentă a muzeului şi se dezvoltă colecţiile ştiinţifice”, a spus Ionuţ Grădianu, doctor în Paleontologie şi muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale.
O colecţie de peste 2000 de peşti fosili oligoceni
Dacă la înfiinţarea muzeului, colecţia de peşti fosili număra 500 de exemplare, astăzi numărul acestora depăşeşte 2000. Depozitele fosiliere descoperite în rezervaţiile paleontologie din Neamţ cuprind însă nu doar peşti, ci şi broaşte ţestoase, păsări şi crabi.
Bogăția depozitelor fosilifere oligocene a făcut ca, în anul 1971, munții Cozla, Pietricica și Cernegura să fie declarați rezervații paleontologice, iar în anul 2000, să apară pe lista ariilor protejate de interes național din județul Neamț alături de punctul fosilifer Agârcia (Piatra Neamț).
„Determinarea este destul de anevoioasă, putând dura chiar şi două săptămâni pentru un singur exemplar. Când se depune pe fundul mării, peştelui i se suprapun oasele. Partea stângă a maxilarului se suprapune pe partea dreaptă. Noi trebuie să facem diferenţa, să-i numărăm vertebrele, lucru dificil întrucât peştele este mic şi nu este viu, ci doar o impresiune pe piatră”, a adăugat Ionuţ Grădianu.
Singurii paleontologi specialişti în peşti fosili oligoceni din România
Nu numai cercetătorii români îşi manifestă în permanenţă interesul faţă de impresionanta colecţie de peşti fosili oligoceni de la Piatra-Neamţ, ci şi cei străini. Astfel, specialiştii de la National Geographic au finanţat, în 2002, o campanie de cercetare a peştilor fosili din Neamţ, la iniţiativa geologului Sorin Baciu, fost muzeograf la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, în prezent specialist în cadrul Departamentului de Geologie, la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. La program au fost invitaţi să participe şi cercetători din Rusia şi Germania.
După cum explică dr. Ionuţ Grădianu, schimburile cultural-ştiinţifice continuă şi în prezent, într-un domeniu care ne rezervă încă multe surprize:
„Am fost în 2007 în Caucaz, în 2009 în Germania, în 2010 în Cehia, în 2013 din nou în Caucaz, iar acum mă pregătesc să plec cu o bursă la Academia din Praga. Aceste studii comparate sunt foarte importante, pentru că întâlnim o faună aproximativ similară în Cehia, Polonia, Franţa, Germania, Elveţia şi Rusia. Noi suntem doar un punct pe harta peştilor fosili. Dacă nu ar exista o colaborare între noi, pentru a studia peştii fosili şi a-i compara cu cei din alte ţări, ar apărea sinonimii. Am crede despre peştii noştri că sunt unici – ceea ce nu este corect din punct de vedere ştiinţific. Aceste diferenţe se reflectă şi în modul de sedimentare al peştilor, de la o zonă la alta. Un element de unicitate pentru zona noastră îl reprezintă, spre exemplu, un peşte care a murit mâncând un alt peşte”.
Şi, ca o notă de excelenţă, Ionuţ Grădianu şi Sorin Baciu sunt singurii paleontologi specialişti în peşti fosili oligoceni din România, care şi-au consolidat cunoştinţele în munca de cercetare desfăşurată la Piatra-Neamţ.
Sensul unic, piedică în calea vizitatorilor
Dacă în anii trecuţi, fluxul vizitatorilor era deosebit de intens, în prezent numărul celor care trec pragul muzeului a scăzut considerabil, din cauza sensului unic de pe strada Petru Rareş.
„Primim de multe ori telefoane din partea grupurilor de vizitatori care întreabă cum pot ajunge la muzeul nostru, însă când află că strada are sens unic şi nu există loc de parcare, cei mai mulţi renunţă”, precizează Ionuţ Grădianu.
Deşi anul acesta numărul copiilor care au vizitat Muzeul de Ştiinţe Naturale în săptămâna Şcoala Altfel a fost mai mare decât cel de anul trecut, muzeografii ar fi sperat ca exponatele să atragă mai mulţi elevi.
„Sperăm ca acest lucru să se întâmple după reabilitarea muzeului. Am depus deja un proiect în acest sens şi avem speranţe că va fi aprobat. Proiectul va fi realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ şi prevede nu doar consolidarea clădirii, ci şi realizarea unui loc de parcare”, mai spune muzeograful nemţean.
Ne dorim ca întreg tezaurul geologic, floristic şi faunistic al muzeului să fie scos în evidenţă, astfel încât elevii nemţeni să se poată bucura nu doar de lecţiile virtuale de biologie, desfăşurate în laboratoarele şcolilor, ci şi de lecţii vii, realizate în cadrul atractiv al expoziţiei permanente.
Cât despre exemplarele rarisime din flora şi fauna judeţului Neamţ – îndeosebi de pe muntele Ceahlău – şi despre colecţia de flori de mină de la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ, vom vorbi într-una din ediţiile viitoare ale publicaţiei noastre.
Irina NASTASIU