La final de ediţie, am stat de vorbă cu meşteri renumiţi, sosiţi din diferite colţuri ale ţării, care ne-au împărtăşit câteva din tainele meşteşugurilor lor, reflectate în adevărate opere de artă populară.
Ionel Cococi, comuna Vădastra, județul Olt:
„Sunt pentru prima dată la Piatra-Neamţ, la renumitul festival «Lada cu zestre». Mă bucur să prezint nemţenilor renumita ceramică neolitică de Vădastra, ce a fost reînviată începând din anul 2000, printr-un proiect internaţional desfăşurat prin Universitatea de Arte din Bucureşti. Sunt prima persoană, după 7500 de ani, care realizează obiecte ceramice, cu ajutorul tehnicii arhaice. Vasele nu sunt făcute pe roate, ci ridicate cu ajutorul şerpişorilor de lut, din aproape în aproape. Se pun straturi peste straturi, apoi se finisează şi se decorează manual. Culoarea neagră a vaselor se obţine cu ajutorul focului, în urma arderii, argila albă fixându-se după ardere, pentru a scoate în evidenţă decorul. Mai prezentăm, de asemenea, relicve originale, cu o vechime de peste 7500 de ani, pentru ca vizitatorul să poată compara vasele expuse, cu modelele realizate în trecut.”
Tehnica fiind destul de anevoioasă, vasele necesită o perioadă destul de mare de timp pentru a fi realizate, pentru un vas de dimensiuni medii fiind necesare 4 – 5 zile.
Alina Iorga, Horezu, Vâlcea:
„Pentru al zecelea an consecutiv, venim la festivalul «Lada cu zestre», cu ceramică de Horezu. Am expus platouri, farfurii de dimensiuni mari, ciorbalace tradiţionale, fructiere, platouri pentru mămăligă, pentru aperitive, castroane de împărţi pentru Moşi, linguri de lemn etc. Preţurile variază între 3 lei şi 50 de lei, în funcţie de mărime. Vasele se realizează în mai multe etape, care includ modelatul, finisatul, pictatul şi uscatul lor. Vasele se ard şi apoi se smălţuiesc, iar apoi se pun a doua oară la cuptor. Decoraţiunile sunt cele tradiţionale: cocoşul – emblema de Horezu, peştele – simbolul credinţei, arborele vieţii, spirala sau drumul vieţii, spicele de grâu, coada de păun, coroniţa, altiţa, pânza de păianjen, steaua, soarele etc., fiecare cu o semnificaţie aparte. Spre exemplu, cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului român.”
Rozica Miclescu, Vălenii de Munte, Prahova:
„Am venit cu mare drag aici, la Piatra-Neamţ, pentru al cincilea an, într-un loc minunat, unde organizatorii ne oferă cele mai bune condiţii şi unde vizitatorii admiră întotdeauna lucrările noastre. Am expus covoare ţesute manual, tapiserii şi câteva stampe decorative mai mici. Piesa de greutate este ultima mea creaţie, pe tema Pomul vieţii, o temă dragă sufletului meu. Sunt reprezentaţi doi copaci înfloriţi, care poartă pe ramurile lor păsări , acestea din urmă semnificând, în domeniul ţesăturilor populare, perpetuarea vieţii. Aceşti doi copaci sunt ca doi părinţi, iar ramurile pline de flori simbolizează copiii. Opt luni de zile am ţesut la acest covor şi încă nu m-am gândit să-l vând, ci doar să-l expun. Am sentimentul că, punând în ţesătură ideile mele, acestea vor învinge timpul. Chiar şi anumite specii de flori, care la un moment dat ar putea să dispară, au şansa de a fi imortalizate în aceste ţesături…”
La sfârşitul celei de-a X-a ediţii a Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, concluzia meşterilor populari a fost unanimă: din ce în ce mai mulţi români apreziază arta populară, realizând faptul că aceasta este un tezaur pe care trebuie să-l protejăm cu toţii. Nu poate fi decât un lucru îmbucurător faptul că produsele tradiţionale nu mai iau calea străinătăţii, ca în anii trecuţi, nemţenii având şi ei ocazia de a susţine tradiţiile, fără de care poporul nostru şi-ar pierde identitatea.
Irina NASTASIU