„Biblioteca valorizează, prin definiţie, memoria culturală a unei comunităţi, o conservă, o sporeşte. Ne propunem să scoatem la lumină fiecare amănunt din istoria mai nouă sau mai veche a oraşului Piatra-Neamţ, a judeţului Neamţ, pentru a ne defini identitatea. Profităm de posibilitatea punerii în circulaţie, prin mijloacele moderne de comunicare, a imaginilor cu oraşul vechi, avem în lucru şi vom pune la dispoziţia publicului, în arhiva digitală, pe internet, revistele şi publicaţiile interbelice, postbelice, cărţile rare din colecţiile noastre. Suntem deschişi donaţiilor de cărţi poştale vechi, a fotografiilor din oraşul Piatra-Neamţ de altădată, pentru a reconfigura intimitatea unei comunităţi cu o istorie vie”, ne-a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene.
Anul trecut, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la editarea primelor cărți poștale ilustrate românești (1894 – 2014), Asociaţia Filateliştilor Neamţ, Clubul Colecţionarilor Piatra-Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi Federația Filatelică Română „Cartoclub” au organizat, în perioada 3 – 6 iulie, manifestările prilejuite de cea de-a XXI-a ediţie a Simpozionului Naţional de Cartofilie.
Piatra-Neamţ de altădată – crâmpeie de istorie şi parfum de epocă
La începutul secolului XX, Piatra-Neamţ era împărţit în trei circumscripţii administrative, având 77 de străzi şi stradele, clasificate în trei categorii. Conform documentelor de arhivă, în anul 1900 erau înregistrate 35 de străzi de categoria întâi, 31 de categoria a doua şi 11 de categoria a treia, cu o lungime de 36.257 metri lineari.
În timpul mandatului primarului Nicu Albu, respectiv în perioada 1901-1904, au fost construite Bulevardul Ferdinand, strada C.V. Andrieş şi strada Zânelor, au fost reabilitate sediile primăriei şi pompierilor, a fost înfiinţată sera de flori, a fost realizat primul blocaj de piatră al râului Bistriţa, au fost introduse iluminatul electric şi reţeaua de apă potabilă, a fost adusă gara în oraş, a fost prelungită calea ferată, a fost consolidat muntele Cozla şi s-a inaugurat parcul Cozla.
Toate aceste transformări l-au determinat pe istoricul Nicolae Iorga să remarce, în 1903, faptul că „Piatra are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer. Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice, oraşul este copleşitor, dar impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua.”
Tot în sfera modernizărilor intră şi iluminatul public care se făcea, iniţial, cu felinare cu lumânări, ce vor fi înlocuite după anul 1880 cu lămpi cu petrol, sistem menţinut până în anul 1897, când se introduce iluminatul cu „arcuri voltaice” în piaţa centrală şi în grădina publică, în timpul mandatului de primar al lui Manolache Albu.
În perioada interbelică, populaţia oraşului depăşea 30.000 de locuitori, oraşul Piatra-Neamţ cunoscând un avânt economic însemnat, prin numărul din ce în ce mai mare de fabrici şi ateliere.
Izbucnirea celui de-al II-lea Război Mondial stopează, însă, dezvoltarea economică a urbei, pierderile şi distrugerile fiind dublate de jafurile şi teroarea instituite de Armata Roşie, după 23 august 1944. Abia spre sfârşitul anilor 1950, dar mai ales după 1968, în urma reformei administrativ-teritoriale, oraşul redevine reşedinţă de judeţ, reîncepând să se dezvolte.
Nicu Albu – personalitate de seamă a oraşului Piatra-Neamţ
Numele de care se leagă o mare parte din realizările care au dus la modernizarea oraşului Piatra-Neamţ este cel al primarului Nicu Albu (1 februarie 1855 – 31 mai 1908), reprezentantul cel mai de seamă al liberalismului nemţean. Născut în 1855 la Piatra-Neamţ, unde a urmat clasele primare, Nicu Albu şi-a continuat studiile secundare la Academia Mihăileană din Iaşi şi apoi pe cele universitare la Facultatea de medicină din Berlin, devenind apoi exploatator de păduri, arendaş de moşii, primar de Piatra-Neamţ (1901-1904 şi 1907), prefect (1885-1888, 1895-1899), deputat (1891-1895) şi senator (1905-1907 şi 1907-1908) în Parlamentul României.
În timpul mandatului său de primar, au fost realizate proiectarea şi finalizarea reţelei de şosele care leagă şi azi Piatra-Neamţ de Bicaz, de Hangu până la Dorna, Târgu Neamţ de Poiana Largului, cu trecere prin Pipirig şi peste dealul Petru Vodă. Totodată, au fost realizate liniile ferate Bacău – Piatra Neamţ (spre partea de vest a oraşului) şi Piatra-Neamţ – Tarcău. Nicu Albu a introdus primul telefon din ţară, la Prefectura Neamţ, extinzând mai apoi reţeaua telefonică în toate comunele judeţului, la 1906 toate „comunele rurale” fiind legate de Capitala ţării (potrivit www.neamt.ro).
În contrast cu tăierea aberantă a copacilor, specifică vremurilor pe care le trăim astăzi, Nicu Albu a impus exploatarea ştiinţifică a pădurilor, a realizat un program coerent de plantaţii, mare parte dintre pădurile judeţului fiind rezultatul deciziilor luate în acea epocă.
În calitate de primar al oraşului Piatra-Neamţ, Nicu Albu a modernizat cursul râului Bistriţa, a împădurit versantul Cozla şi a amenajat parcul cu acelaşi nume, construind o baie populară, susţinând sănătatea şi cultele, construind şcoli şi iniţiind o seamă de lucrări edilitare de mare importanţă pentru interesul oraşului.
În urma unui cancer provenit dintr-un vechi ulcer stomacal, Nicu Albu a murit la 31 mai 1908, în Sanatoriul Elisabeta din Bucureşti.
În anul 1995, Consiliul Local Piatra-Neamţ i-a acordat lui Nicu Albu titlul de „Cetăţean de onoare” post-mortem al municipiului.
Irina NASTASIU