*25 de copii învață tainele cântecului popular de la cea căreia, în urmă cu 9 ani, i s-a făcut un transplant de ficat
*La 17 ani, medicii îi puseseră un diagnostic teribil
*” Tot timpul eram cu bagajul pregătit pentru a pleca la spital, să fiu operată”.
Georgiana Şerban Axinte trăieşte viaţa ca pe un miracol şi ca pe un dar de la Dumnezeu. Are 28 de ani, de cinci ani colaborează cu Ansamblul Folcloric “Floricică de la munte”, iar de trei ani este profesoară de canto-popular la Şcoala Populară de Artă. Puțini știu că tânăra care zâmbește atât de special pe scenă sau care e ”mamă” pentru cei 25 de ucenici de la Școala de Artă a avut viața pe muchie de cuțit, că Dumnezeu a încercat-o și tot El a salvat-o.
………………..
Drumul pe calea muzicii l-a ales pe când era în clasa a VII-a. A intrat la Liceul de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ pentru a-şi desăvârşi pasiunea. Era – ca şi acum de altfel – o tânără plină de viaţă, optimistă şi mereu zâmbitoare.
Dar la 17 ani (în 2002), în urma stărilor de oboseală şi a palorii accentuate ce-i colora într-o nuanţă de galben ochii şi faţa, a mers la un control medical. Rezultatul analizelor a fost teribil: nu era vorba despre o simplă hepatită, ci s-a dovedit a fi ceva mult mai complicat (o boală autoimună), aşa că a fost îndrumată să meargă la spitalul Fundeni. Aici a fost supusă la foarte multe investigaţii de către recunoscutul profesor dr.Irinel Popescu în colaborare cu dr.Doina Hrehoreţ . Abia după o jumătate de an şi în urma aprofundării unor analize în Elveţia s-a putut stabili că suferea de ceea ce se numeşte colangită sclerozantă primitivă cu aspect de ciroză – adică o afecţiune hepatică comparabilă cu ciroza şi la fel de periculoasă. S-a ajuns la concluzia că şansa ei de a supraveţui este un transplant de ficat. A fost inclusă în lista de aşteptare. De atunci viaţa ei s-a schimbat – a început să ducă un regim de viaţă restrictiv şi să urmeze tratamentul adecvat bolii.
Aceasta însă nu a împiedicat-o să îşi ducă mai departe pasiunea. A intrat la Facultatea de muzică a Universităţii Gheorghe Dima din Cluj-Napoca la secţiunea canto-clasic.
”O să cânți cu o octavă mai sus după transplant!”
“A fost o perioadă destul de grea din viaţa mea. Dar am privit mereu înainte. Tot timpul eram cu bagajul pregătit pentru a pleca la spital, să fiu operată. Profesorii de la facultate au înţeles exact prin ce trec şi mi-au fost alături. Familia şi prietenii mi-au fost în orice moment aproape şi această legătură sufletească mi-a dat putere să lupt cu boala. Trei ani de zile am fost pe lista de aşteptate. Când aveam 19 ani, am fost chemată la Bucureşti alături de mai multe persoane care erau pe listă pentru transplant. Ni se verifica fişa, analizele şi se discuta cu fiecare pentru a alege norocosul care va primi ficatul. Când am intrat la comisie domnul dr. Irinel Popescu m-a întrebat: Tu cânţi? Da, e o mare pasiune, i-am răspuns. Ai să vezi că după asta ai să cânţi cu o octavă mai sus, mi-a răspuns acest minunat doctor salvator de vieţi. Pe moment nu am realizat ce vrea să spună, dar ieşind din cabinet, şi povestindu-i mamei ce mi-a spus domnul doctor, abia atunci am înţeles: eu fusesem cea aleasă pentru transplant”, mărturiseşte cu lacrimi în ochi Georgiana Şerban Axinte. Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea ei din clipa naşterii (deoarece Georgiana s-a născut pe 14 octombrie) i-a oferit minunatei noastre artiste o nouă şansă la viaţă.
Şi-a revenit repede după transplant şi după numai trei săptămâni a fost externată de la Fundeni, iar din toamnă şi-a reluat cursurile la facultate.
Moștenitoarea repertoriului Valericăi Patrichi
Spre folclor a păşit datorită soţului Şerban Cosmin – la acea vreme dansator al ansamblului “Floricică de la munte” – care, văzîndu-i vocea ei minunată, i-a sugerat să dea o probă. Avea doar 22 de ani. La numai o lună de la acea probă Georgiana Şerban Axinte a participat la spectacole folclorice.
Ca orice interpret de folclor, trebuia să aibă un repertoriu. Şi cum “nimic nu este întâmplător în viaţă”, cum spune Georgiana, darul ei minunat şi pasiunea pentru muzică şi tradiţia popular românească, în special, l-au impresionat pe soţul marei interprete de cântec popular Valerica Patrichi. Acesta i-a oferit artistei noastre repertoriul distinsei cântăreţe ca să-l ducă mai departe.
Cu aceste cântece interpretate alături de orchestra Ansamblului Folcloric “Floricică de la munte”, Georgiana Şerban Axinte a lansat un CD. Acum aceste melodii care au propulsat-o în lumea muzicii populare le duc mai departe cei 25 de copii de la Şcoala Populară de Artă (cu vârste de la 4 ani la 17 ani) a căror profesoară le este.
Cu aceşti minunaţi copilaşi – “care reprezintă totul pentru mine” – a participat la festivaluri şi concursuri, a susţinut spectacole în emisiunile de la posturile Favorit şi Etno, au cântat alături de mari nume ale folclorului românesc.
A obţinut premiul întâi – anul trecut – la Cernăuţi, cu eleva sa Acatrinei Carmen, la Constanţa doi elevi au luat locul al treilea şi menţiune, iar la “Florile Ceahlăului” au obţinut locul II (Andrei Nicol şi Acatrinei Carmen) şi menţiune (Ana Maria Lupu).
”Sunt prietena elevilor mei”
La 8 ani de la operaţie, din cauza caracterului autoimun al bolii sale, starea sănătăţii i s-a deteriorat din nou. Regimul de viaţă al iubitei profesoare de la Şcoala Populară de Artă nu este deloc uşor; pe lângă o alimentaţie riguroasă şi odihnă, face analize medicale lunare la Fundeni şi urmează tratamente medicamentoase costisitoare – dar asta nu o împiedică să se ocupe cu pasiune de instruirea elevilor săi îndrăgostiţi ca şi ea de folclorul românesc. “Aceşti minunaţi copii înseamnă enorm pentru mine. M-am ataşat de fiecare în parte şi am depăşit deja relaţia profesor/elev – suntem prieteni”. Fire copilăroasă ştie să se apropie de lumea minunată a inocenţei, bucurându-se alături de micile talente de momente frumoase.
Pe lângă pasiunea pentru muzică Geaorgiana Şerban Axinte pictează pe sticlă şi ştie să încondeieze ouă. Cum darul cântecului nu-l poate ţine doar pentru ea, ci îl oferă cu generozitate celorlalţi –aşa şi cu aceste pasiuni – organizează adevărate şezători la dânsa acasă împreună cu elevii săi.
Cu emoţie îşi aminteşte de bucuria pe care trăit-o când, la invitaţia prof. dr. Irinel Popescu, de Ziua Naţională a Transplanţilor din România în luna mai anul acesta, a participat la manifestările de la Bucureşti împreună cu dansatorii de la Ansamblul Folcloric „Codrii Neamţului” şi cu 4 elevi de-ai săi. A fost un gest de mulţumire în stil artistic din partea Georgianei pentru cel care, alături de echipa medicală de la Fundeni, i-au dăruit o nouă şansă la viaţă şi care încă fac tot posibilul să prelungească funcţionalitatea actualului ficat.
”Viața merită trăită la maxim, dar frumos!”
Exista mai multe asociaţii a transplanţilor din care Georgiana Şerban Axinte face parte, unde sunt întâlniri anuale, conferinţe. Ţine legătura cu cei care îi împărtăşesc starea şi au trecut de asemenea printr-un transplant – trei persoane din Piatra Neamţ care au suferit un transplant de ficat şi una un transplant de rinichi şi o doamnă din Roman în aceeaşi situaţie ca si Georgiana. „Ne întărim sufleteşte unul pe altul, ne ajutăm cu tratamentul şi discutăm despre tot ce ţine de regimul nostru de viaţă”.
Darul dumnezeiesc cu care a fost înzestrată şi toţi aceşti copii care îi urmează pasiunea îi dă forţă să meargă mai departe: „Mulţumesc tuturor celor care au fost şi sunt alături de mine în această perioadă – familiei, colegilor, minunaţilor doctori de la spitalul Fundeni. Bucuraţi-vă de fiecare clipă de viaţă, căci merită trăită la maxim, dar frumos, nu oricum”.
Dovada comorii sădite în sufletele elevilor săi şi legăturii de suflet dintre aceştia şi minunata lor profesoară ni se dezvăluie în mesajul lor către dânsa: “Pentru noi sunteţi ca o a doua mamă, care ne iubeşte şi ne ocroteşte. Şi noi, la rândul nostru, vă iubim şi aveţi un loc păstrat cu sfinţenie în sufletele noastre”.
Editor Mircea Albu