Când catalogăm toate persoanele intr-o grupa restrânsă, putem crea prejudecaţi şi discriminări la o parte dintre oameni
*psiholog doctor Miron Itzhak, Institut Cabinet Psihologie Piatra Neamţ
Săptămâna trecută am primit un mesaj în care eram criticat pentru modul în care am tratat subiectul “MASOCHISMUL”, fiind acuzat ca tratez cu superficialitate acest subiect. Acest om s-a simţit afectat, când eu, din punctul lui de vedere, am catalogat şi inclus pe toata lumea în aceeaşi categorie, arătând cum acest fenomen, MASOCHISMUL, determina suferinţa, fiind considerat o tulburare sexuală.
În 1984, în timp ce lucram în armata israeliană ca psiholog clinician, homosexualitatea era considerată o tulburare de personalitate, o deviere sexuală. Manualul de psihologie D-SM-3 a considerat aceasta tulburare ca o deviere sexuală, cu multiple elemente psihologice cum ar fi: gradul de deprimare, umilinţa, suferinţa prin bătaie, etc. Mulţi dintre pacienţii mei îşi declarau orientarea homosexuală, pentru a fi clasaţi medical şi scoşi din armată, nefiind important dacă declaraţia lor era adevărată sau nu (din punctul lor de vedere). La sfârşitul anilor ‘90, s-a schimbat şi s-a modificat legea, aşa că homosexualitatea era văzută ca un comportament normal, fiind practic imposibil ca cineva să se declare homosexual, să fie clasat medical şi scos din armată. Clasarea medicală şi scoaterea din armată a devenit posibilă numai dacă fenomenul de homosexualitate era însoţit de alte tulburări care influenţează adaptarea unui om la condiţiile de viaţa din armată.
Când mi-am început lucrarea mea de doctorat, în 1996, sub îndrumarea unuia dintre cei mai mari psihologi din România, prof. Cosmovici, el era titularul cursului “PSIHOLOGIA DIFERENŢIALĂ”.
De la el am învaţat despre diversitatea umană şi despre diferenţele care îi deosebesc pe unii oameni de ceilalţi. Ca să putem învăţa din experienţa de viaţă, ca să putem progresa ca societate, tindem să catalogăm, să-i plasăm pe oameni în aceeaşi categorie, indiferent de deosebirile dintre ei; avem tendinţa de a-i judeca pe oameni după idei preconcepute, după prejudecăţi, în orice situaţie, şi astfel să ne comparăm şi să avem un punct de reper legat de identitatea noastră personală, profesională şi sexuală.
În lumea în care trăim, există un conflict puternic între INDIVID şi SOCIETATEA COMPUSĂ DIN INDIVIZI. Valorile universale privind drepturile omului, şi anume LIBERTATEA INDIVIDULUI (de exprimare , de gândire, de credinţă, de manifestare), nu coincid cu LIBERTATEA SOCIETĂŢII. Persoanele care fac parte din conducerea societaţii vorbesc despre nevoile societaţii prin prisma gândirii şi convingerilor, dar şi a intereselor respectivului grup de la conducerea societaţii, minor în comparaţie cu restul societăţii. Astfel, se ajunge la un conflict permanent între nevoile societaţii şi nevoile individului. Freud a descris acest gen de conflict, explicându-i natura prin doi factori de cauzalitate:
1) NEVOIA DE SCHIMBARE ŞI MODIFICARE
2) NEVOIA DE A PĂSTRA STABILITATEA SOCIALĂ PE TERMEN LUNG
Fiecare din cei doi factori determină mecanisme de evoluţie, care duc spre satisfacerea nevoilor amintite.
Pentru a fi mai bine inţeles, voi folosi ca exemplu “FAMILIA” şi modul cum a fost ea privită de-a lungul timpului. Pâna acum 100 de ani, familia era considerată ca o convieţuire între doua persoane de sex opus, având misiunea de a asigura perpetuarea speciei prin copii rezultaţi în urma procrearii, şi care rămâneau toata viaţa împreuna. Mama, de sex feminin, avea rol important în educarea copiilor şi în a face menajul acasă. Tatăl, bărbatul, era mai mult plecat, lucra şi aducea banii în casă. În acest tip de familie, autoritatea era exclusiv a bărbatului. Acest tip de familie se numeşte FAMILIE PATRIARHALĂ. Acest tip de familie are o vechime şi existenţă îndelungată în timp şi este răspândit în întreaga lume. Cu toate acestea, în istoria îndepărtată a lumii, şi în prezent, în zone izolate din Africa şi Australia, pe suprafeţe mici (la unele triburi izolate), întâlnim şi tipul de FAMILIE MATRIARHALA, unde femeia are autoritatea absolută în familie. Din scrierile lui Hamurabi, cu 8000 de ani înainte de Iisus, familia de tip patriarhal a continuat să existe, în această formă, până în ziua de azi.(Continuare în ziarul de mâine)