Astăzi, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele acestora din ţară şi străinătate sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc
Prăznuită la 40 de zile după Înviere, Înălţarea Domnului s-a petrecut pe Muntele Măslinilor, potrivit Sfintei Scripturi şi Tradiţiei Bisericii. Astfel, din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta S-a înălțat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (F. A. 1,9). Pe locul unde se crede că a avut loc Înălțarea Domnului, se află astăzi biserica rusească „Înălţarea Domnului”, aşezământ monahal ce a luat fiinţă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin efortul celor doi ctitori: Arhimandritul Antonin Kapustin și Egumenul Partenie. Alături de această mănăstire se află o capelă închinată Sfântului Ioan Botezătorul, deoarece, potrivit tradiţiei, capul sfântului a fost descoperit în acest loc în secolul al IV-lea. 8 Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Domnului Ispas este denumirea populară a sărbătorii Înălţării Domnului. Deoarece intervalul de timp de la Paşti şi până la Înălţare este egal cu cele 40 de zile, cât se crede că zăboveşte sufletul mortului înainte de plecarea pe lumea de dincolo, tradiţia populară a legat Ispasul de pomenirea morţilor. Potrivit etnologului Ivan Evseev, în multe zone ale ţării, în preziua Ispasului se ţin Moşii de Ispas, cu riturile specifice pomenirii strămoşilor. Din vremuri precreştine datează şi Nedeile de Ispas, sărbători-târguri (bâlciuri) cu petreceri campestre şi jocuri ale tinerilor, având multe elemente ale unor străvechi rituri de iniţiere a băieţilor şi fetelor, de trecere a tinerilor într-o altă categorie de vârstă. Sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului mai are şi alte elemente ale unor arhaice sărbători calendaristice, marcând hotarul dintre primăvară şi vară, precum şi momentul urcării şi instalării ciobanilor pe păşunile de munte şi al punerii oilor pe brânză, motiv pentru care în această zi ciobanilor li se dăruieşte un caş. Paştele cailor este o sărbătoare care pică în aceeaşi zi cu Înălţarea Domnului sau ziua de Ispas, adică exact la 40 de zile după Paşti, fiind cunoscută şi sub denumirea de „Joia iepelor”. Tradiţia populară spune că, atunci când Maica Domnului l-a născut pe Mântuitorul Hristos în ieslea grajdului, pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii din grajd. Mâhnită fiind de faptul că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului, când Fiul ei se va fi înălţat la Cer. În zilele noastre, expresia „la paştele cailor” desemnează ceva ce se va realiza într-un timp foarte îndepărtat sau niciodată. Această expresie se pare că se regăseşte doar în spaţiul cultural românesc. 8 Ziua Eroilor Înălţarea Domnului este şi Ziua Eroilor, zi în care sunt pomeniți ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Ulterior, în timpul dictaturii comuniste, tradiţia a fost întreruptă, fiind reluată abia după 1990, prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 care au proclamat această zi ca sărbătoare naţională bisericească. Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român. Astăzi, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele acestora din ţară şi străinătate sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc. De asemenea, în toate lăcaşurile de cult din ţară se trag clopotele timp de trei minute, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere dedicat eroilor neamului.
Irina NASTASIU