* Șoferii întreabă Drumurile Naționale de ce mai plătesc rovinietă
De ceva vreme, drumul dintre Piatra Neamţ şi Viişoara (DN 15) a devenit un coşmar pentru şoferi. Sutele de gropi împânzite pe asfalt, rup maşinile în două şi schimbă regulile de circulaţie. Pentru a-şi feri vehiculele cât de cât, şoferii se văd nevoiţi să intre pe contrasens, apelând la îngăduinţa celorlalţi participanţi în trafic. Dar din păcate, nu doar hârtoapele agasează, cât mai ales nota de plată care va trebui achitată service-urilor, după un raliu „a la Dakar” prin zonă.
Totuşi, ca prin minune, în urmă cu doar câteva zile, drumarii şi-au scos utilajele de prin garaje, şi profitând de timpul bun, au „plombat” găurile din carosabil, însă doar până la podul din localitatea Bistriţa.
Despre acest subiect delicat, am discutat şi cu Valeriu Lazarov, viceprimarul comunei Alexandru ce Bun, care, binevoitor, a promis sprijin: ”Ştiu despre ce este vorba. Există o porţiune de drum de aproximativ 300 de metri, de la ieşirea din oraş şi până la aşa zisa arcadă, care nu aparţine nimănui. Zilele acestea, muncitorii de la drumuri au mai asfaltat o parte din gropi. Şi cu siguranţă că vor continua lucrările, dar probabil că vor să prindă nişte zile senine, fără ploi, pentru a se apuca serios de treabă. Şi noi ne vom implica în rezolvarea acestor probleme”.
Proprietarii de maşini, au numai cuvinte „de bine” la adresa autorităţilor. Pe bună dreptate, oamenii sunt supăraţi că achită rovinieta şi alte dări, dar fără vreun folos. ”Am o părere tare proastă despre acest drum. Prin zonă trebuie să circuli doar cu viteza a doua, asta dacă nu vrei să-ţi faci varză maşina. Dar oare de ce mai achităm atâtea taxe? Unde se duc aceşti bani?”, ne-a spus plin de amărăciune Cosmin din Pângăraţi. Nici Alexandru Hilohi din Oneşti, nu vede cu ochi buni situaţia: ”E un drum jalnic. Chiar acum când am venit, o maşină din sens opus era să mă atingă. Omul a încercat să se ferească de gropi, dar a intrat pe banda mea!”.
În această complicată ecuaţie, poate doar timpul ne mai poate ajuta, că vremurile sunt tare tulburi…