• Este ctitorul Bisericii „Sf. Nicolae” din Roznov, o adevărată bijuterie arhitectonică
În urmă cu 114 ani, la 2 octombrie 1904, se stingea din viață Gheorghe Alexandru Ruset-Roznovanu, fost ofițer și politician român, membru al familiei nobiliare Rosetti. Născut la data de 1 martie 1834, Gheorghe Ruset-Roznovanu a fost prefect al județului Neamț, între anii 1871-1876, funcție în care a contribuit la dezvoltarea rețelei de drumuri a județului.
Gheorghe Ruset-Roznovanu a studiat în Austria și în Rusia, unde a absolvit școala de cavalerie din Sankt-Petersburg. După terminarea studiilor militare și-a început cariera militară activând în Regimentul de Gardă Călare din garda imperială rusă.
A participat la Războiul de Independență, aflându-se în fruntea Brigăzii 4 Călărași. După retragerea din armată, a fost ales deputat și senator din partea Partidului Conservator.
A fost căsătorit cu Alexandrina Câmpineanu, fiica boierului Ioan Câmpineanu, mare logofăt al Dreptății din Valahia, cei doi având un fiu, Alexandru, care a murit la doar 20 de ani, în urma unei pneumonii.
Gheorghe Ruset-Roznovanu a finanțat construirea și funcționarea primei școli din Roznov, localitatea unde își avea moșia, precum și a bisericii „Sf. Nicolae”, o adevărată bijuterie arhitectonică, asemănătoare bisericilor de la Sankt Petersburg sau Moscova.
Biserica este construită în stil slavon-bizantin de inginerul Ioan Bacalu, după planurile arhitectului rus Nicolai Vladimirovici Sultanov, director al Institutului de Ingineri „Împăratul Nicolae I” din Petrograd, cel care a realizat și monumentul țarului Alexandru al II-lea de la Kremlin.
Clopotele compun o melodie unică
La subsol, care se întinde pe toată suprafaţa zidită, se află cavoul ctitorilor, iar deasupra pridvorului se înalţă clopotniţa, în formă de logie, deschisă, acoperişul ei fiind sprijinit pe trei coloane de piatră. Clopotniţa, situată deasupra pridvorului, are zece clopote: şapte aşezate pe latura din faţă, pe mărimi crescânde de la stânga la dreapta, în tonul gamei do major, două pe latura sudică, de mărimi egale, formând partea de armonie şi un clopot mare pe centru. Clopotele compun o melodie unică, comandată de colonelul Roznovanu, aceasta fiind o combinație între linii melodice grecești și rusești. (sursa: „Ctitoriile familiei Rosetti la Roznov” – Iulian Mihail-Vasile, Editura Alfa, 2011)
Catapeteasma bisericii este și ea unică, fiind lucrată la Moscova, din bronz aurit, între anii 1890-1892. Biserica a fost ctitorită de colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu, în amintirea fiului său, Alexandru.
„Hotărăsc, prescriu, dispun ca în fiecare an în ziua nașterii MS Domnul și Regele Carol I, 8 aprilie, să se facă în biserica de la Roznov un Te-Deum și să se roage pentru sănătatea, slava și prosperitatea sa, iar după încetarea sa din viață, în fiecare an să se facă la data săvârșirii sale, un parastas pentru odihna sufletului și pomenirea în veci ca binefăcător al bisericii din Roznov. Hotărăsc, prescriu, dispun și rog ca în ziua de 25 Aprilie a fiecărui an să se slujească în biserica din Roznov un parastas anual pentru odihna sufletului, prea iubitului și neuitatului fiu al meu Alexandru, pe care am avut durerea a-l pierde fiind eu în viață și pentru pomenirea sa în veci”, scria, în testamentul său, Gheorghe Ruset Roznovanu.
Între obiectele de cult deosebit de valoroase donate bisericii se numără două icoane dăruite lui Gheorghe Ruset-Roznovanu de marele duce Pavel Alexandrovici şi de ţarul Nicolae al II-lea, o altă icoană, îmbrăcată în argint, donată de Leon Urusov, ambasador al Rusiei în mai multe ţări europene, iar printre cărţile de cult din patrimoniul bisericii se află şi o „Evanghelie” din 1644, scrisă în slavonă. Tot la Biserica „Sf. Nicolae” din Roznov se află și un sfânt epitaf cu fir de aur şi argint, cusut şi donat de verişoara ctitorului, Glafira.
Totodată, Gheorghe Ruset-Roznovanu a contribuit la înființarea spitalului din Roznov, la construirea clădirii primăriei, precum și la realizarea căii ferate Bacău-Piatra Neamț și a gării din Roznov.
Irina NASTASIU