Se împlinesc, astăzi, 61 de ani de la moartea compozitorului, violonistului, pedagogului, pianistului și dirijorului George Enescu, cel mai important muzician român din toate timpurile. Cunoscut în întreaga lume prin celebra „Rapsodie română“, dar și prin Suitele orchestrale, cele trei Simfonii și opera „Oedip“, Enescu a fost un mare admirator al meleagurilor nemțene, așa cum aflăm din documentele de arhivă.
Astfel, Enescu a concertat în sălile teatrului comunal din Piatra Neamț de nenumărate ori, pentru melomanii de la poalele Pietricicăi. În fondul Societății Compozitorilor Români, aflat în păstrare în arhivele nemțene, în dosarul 5/1930, filele 10 și 11, se consemnează că, în 1930, în ziua de 10 decembrie, George Enescu a concertat în sala teatrului de la poalele Pietricicăi. Amintita societate cerea, prin adresa nr. 5842 din 3 decembrie 1930, agentului central din Piatra Neamț să ia toate măsurile pentru buna desfășurare a concertului.
„Din nefericire, nu deținem alte date despre evenimentul muzical din orașul de la poalele Pietricicăi: afișe, program, manifestări etc. În schimb, aflăm din fondul documentar J.D. Matasă că Enescu «a avut la Piatra-Neamț două familii de melomani, prieteni cu el: D. Apostolidi, președintele tribunalului, și Constantin Vorel, savantul farmacist. Atunci când venea în orașul nostru, găzduia la una din aceste familii“, ne spune prof. Gheorghe Radu, de la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, fost director la Arhivele Naționale, filiala Neamț.
La Piatra lui dragă…
În județul Neamț, Enescu a concertat la capul soldaților răniți, aflați în spitalele militare de la Piatra Neamț, Târgu Neamț, Roman, Bicaz, dar și în alte localități nemțene.
„Avea prieteni deosebiți în această parte de țară, a cunoscut frumusețile naturale ale ținutului de la poalele Ceahlăului, a ctitoriilor marilor voievozi moldoveni, în lupta pentru apărarea pământului strămoșesc și a credinței în neamul românesc și în fața lui Dumnezeu. Aici, la Piatra lui dragă, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu D. Apostolidi, președintele tribunalului, și Constantin Vorel, savantul farmacist, a concertat în sălile teatrului comunal de nenumărate ori, conform documentelor de arhivă, pentru melomanii așezării de la poalele Pietricicăi“, a adăugat prof. Gheorghe Radu.
George Enescu s-a născut la 19 august 1881, la Liveni-Vârnav, în județul Botoșani. A fost considerat un copil-minune, visând să devină compozitor încă de la vârsta de 5 ani. Cunoscând folclorul încă din fragedă pruncie, Enescu a primit primele îndrumări muzicale de la părinții săi, dar și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru. Impresionat de instrumentele tarafului, Jurjac a încercat să le imite: vioara printr-un „fir de ață de cusut pe o bucată de lemn“ (potrivit „Amintirilor“ lui G. Enescu, de B. Gavoty), țambalul cu ajutorul unor bețe de lemn, iar naiul, suflând printre buze.
Impresionați de preocuparea copilului pentru arta sunetelor, părinții îi dăruiesc acestuia o mică vioară cu trei coarde. Dezamăgit că nu a primit o vioară adevărată, copilul aruncă jucăria în foc. Abia după ce primește vioara mult dorită, Enescu începe să cânte după ureche, pe o singură coardă, cu un deget, melodii auzite în sat.
Talentul său ieșit din comun va fi remarcat, în 1886, de Eduard Caudella, compozitor și profesor la Conservatorul din Iași. Acesta îi sfătuiește pe părinți să-și îndrume copilul către studii muzicale. Primele compoziții ale lui Enescu datează din 1887, când Jurjac (așa cum îl alintau apropiații) avea doar șase ani.
Memoria marelui muzician român (care s-a stins din viață la Paris, în noapte de 4 spre 5 mai 1955) este cinstită prin intermediul Festivalului Internațional „George Enescu“, ajuns anul acesta la cea de-a XXIII-a ediție.
Irina NASTASIU