* 142 de milioane de lei, adică 40% din bugetul judeţului pe 2011 – abateri financiare
*Lucrări neefectuate în valoare de 260.000 de lei
* Consiliul Judeţean contestă rapotul Curţii de Conturi
Maşinăria de mediatizare a lucrărilor la drumuri judeţene realizate pe vremea preşedintelui CJ Neamţ Vasile Pruteanu mergea perfect. Orice fragment de drum reparat sau modernizat era inaugurat cu fast şi în zonă era amplasat unul din panourile devenite celebre şi cunoscute drept “Panourile lui Pruteanu”, pe care scria negru pe alb “Acest drum a fost reabilitat de preşedintele Vasile Pruteanu”.
La jumătate de an de când Vasile Pruteanu a plecat din fruntea judeţului, acum fiind consilier judeţean, Curtea de Conturi aduce în raportul său pe 2011 argumente despre o presupusă “utilizare neperformantă a fondurilor Consiliului Judeţean Neamţ destinate finanţării drumurilor judeţene”. La capitolul “Abateri semnificative” se vorbeşte despre o valoare estimativă “a abaterilor constatate care generează prejudicii ce însumează 16.126 mii lei, iar cea a abaterilor financiar contabile este estimată la 142.382 mii lei”. Pentru a avea o idee despre ce înseamnă acest lucru pentru judeţul Neamţ trebuie să precizăm că bugetul judeţului Neamţ pentru anul 2011, la care se face referire, era de 358.080 mii lei, adică valoarea „abaterilor financiar-contabile” constatate de Curtea de Conturi reprezintă aproximativ 40% din acest buget, bani care nu sunt justificaţi corect în documente, potrivit raportului curţii. Robinetul de pierderi din bugetul judeţului despre care vorbeşte raportul nu se ştie încă exact dacă şi când anume a fost închis. Pe ultima sută de metri a mandatului Pruteanu au fost scandaluri politice, în urma cărora acesta şi-a pierdut funcţia şi a plecat de la PDL întorcându-se la PNL “partidul de suflet”, după propriile declaraţii.
Imediat ce a fost ales preşedinte, Culiţă Tărâţă a făcut dezvăluiri despre “găurile negre din bugetul CJ Neamţ”, care însă nu s-au finalizat cu anchete până în prezent.
*”Sumele au fost recuperate!” afirmă Pruteanu
Fostul preşedinte Vasile Pruteanu nu neagă existenţa acestor abateri: “Ştiu că au fost ceva nereguli, nu-mi mai amintesc exact despre ce este vorba, pentru că au trecut doi ani de atunci. Dar, din câte ştiu eu sumele respective au fost recuperate”. Consiliul Judeţean Neamţ nu-şi asumă, în ianuarie 2013 cele constatate de Curtea de conturi în 2011, contestaţia depusă de instituţie aflându-se acum pe rolul Curţii de Apel Bacău.
Cele mai semnificative abateri generatoare de prejudicii identificate de experţii financiari ai curţii sunt “acceptarea la plată de către Consiliul Județean Neamț a unor cantități de lucrări neefectuate constatate prin verificarea pe teren (îmbrăcăminte asfalt, strat de fundație din balast, îmbrăcăminte asfaltică pentru
drumuri laterale, timpane la podețe tubulare, podețe casetate) în sumă de 260 mii lei și a unor cheltuieli de transport nejustificate sau majorate în sumă de 131 mii lei”.
Intrând în detalii, aflăm că aceste abateri au apărut pentru că la unele lucrări şi în anumite etape ale acestora a existat câte un Dorel care nu a urmărit lucrările: “neurmărirea de către diriginţii de şantier a lucrărilor, astfel încât au fost acceptate la decontare lucrări neexecutate sau supradimensionate; neverificarea proiectelor la data recepţionării, acestea conţinând erori de calcul neidentificate nici de comisiile de licitaţie sau de operatorii economici la data achiziţionării caietului de sarcini; neurmărirea de către persoanele de specialitate care vizează situaţiile de lucrări sub aspect economic a elementelor înscrise în recapitulaţia acestora”, precum şi “acceptarea la decontare în mod nejustificat a unor situaţii de lucrări care au la bază procese-verbale de custodie ale unor materiale, în speţă bitum şi ciment, care necesită condiţii speciale de depozitare, nejustificându-se astfel păstrarea lor în custodie”.
* Lucrări atribuite prin încredinţare directă
Concluzia auditului realizat de Curtea de conturi la CJ Neamţ pe capitolul “performanței efectuate” este că „ţintele şi obiectivele activităţii de modernizare şi reabilitare a drumurilor nu au fost atinse la nivelul performanţei maxime, principala cauză fiind aceea că efortul bugetar făcut de către stat, cât şi de bugetele locale nu s-a materializat direct proporţional cu valorile investiţiilor proiectate şi contractate, astfel încât să existe o continuitate în alocarea sumelor necesare executării integrale a lucrărilor adjudecate. Disfuncţionalităţile evidenţiate au fost determinate de insuficiența alocărilor de fonduri, lipsa personalului de specialitate care să acorde consultanţă unităţilor administrativ-teritoriale comunale, factorii climatici nefavorabili (temperaturi scăzute, ploi și ninsori abundente etc.), calitatea slabă a proiectelor şi neactualizarea acestora, alocarea în unele cazuri a fondurilor în ultima perioadă a exerciţiului financiar”.
Acelaşi audit vorbeşte şi despre “atribuirea lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor judeţene prin încredinţare directă nu oferă posibilitatea analizării eficienţei cu privire la cheltuielile efectuate cu terţii” sau despre “lipsa evidenţei analitice a investiţiilor în curs de execuţie”.
Constatând că “neîntocmirea proiectelor de lucrări în concordanţă cu situaţia din teren poate genera costuri mai mari deoarece lucrările suplimentare nu mai pot fi scoase la licitaţie”, Curtea de Conturi face CJ Neamţ o serie întreagă de recomandări pe mai multe pagini.