„Am avut câteva cazuri de rătăcire şi am acordat asistenţă turiştilor care vroiau să coboare de la cabana Dochia în 26 – 27 decembrie, când au coborat cei care au petrecut Crăciunul şi au urcat cei care au petrecut Anul Nou. Atunci au fost probleme mai mari. Indicat ar fi să nu se rătăcească nimeni pe Ceahlău, este destul de greu să te rătăceşti iarna, pentru că în afară de marcajele turistice, sunt şi poteci în zăpadă. Unicile poteci, de fapt, sunt cele care duc de la punctul de plecare din Durău sau Izvorul Muntelui până la Cabana Dochia. Problema este că turiştii se aventurează în cursul serii, când începe vântul, începe viscolul, iar ei se aventurează în zona platoului, a schitului, a staţiei meteorologice, şi atunci, sub efectul vântului, acele poteci dispar destul de repede şi apar rătăciri. Trebuie ca imediat să memoreze locul, destinaţia spre care au plecat, ceea ce au vizualizat, pentru a comunica dispecerului„ a declarat Raul Papalicef, şeful Serviciului Public Salvamont Neamţ.
*Atac de panică pe munte
O intervenţie mai dificilă şi solicitantă pentru salvamontişti a fost în cazul unui tânăr care s-a aflat la un pas de o tragedie. El a încercat să escaladeze Cascada Duruitoarea, dar şi-a dat seama că nu se mai poate întoarce, i-a alunecat piciorul pe gheaţă şi a rămas astfel atârnat în mâini de un brăduţ până la venirea salvamontiştilor. „Acel turist inconştient a vrut să demonstreze ceva, probabil, însă a fost la un pas de o tragedie. S-a căţărat pe Cascada Duruitoarea, iar pe treapta a doua a cascadei a încercat să escaladeze peretele din partea dreapta care este aproape vertical. Colegii lui au sunat la 112, iar tânărul a rămas suspendat peste o oră. Echipa de intervenţie a ajuns la locul incidentului echipată cu mijloace specializate, corzi, etc. Se ţinea în mâini, stătea puţin şi pe picioare dar era într-un echilibru precar, l-am găsit serios afectat psihic, într-un atac de panică” ne-a povestit salvamontistul. Dacă nu ajungea la timp echipa de salvare, ar fi fost o adevărată dramă într-adevăr, deoarece nişte turişti inventivi au încercat să îl salveze ei pe tânăr. „Nişte turişti, o sa-i numesc <inteligenţi> între ghilimele, înnodaseră vreo 4-5 fulare şi îl tot îndemnau pe tânăr să se prindă de fular pentru a încerca să-l tragă. Ar fi urmat, bineînţeles, o nenorocire, ar fi căzut în gol şi mai multe persoane ar fi fost angrenate în acel accident. Şi se întâmpla exact când ajungea echipa nostră de salvare acolo” a completat Raul.
*Chiar şi montaniarzii se pot rătăci
Petrică, cunoscător bazat al munţilor ne-a relatat cum între Crăciun şi Revelion a urcat pe Ceahlău împreună cu prietenii şi din cauza vizibilităţii foarte reduse şi a ceţii au ratat Cabana Dochia deşi stăteau chiar lângă aceasta. „Sunt frecvente cazurile, iar cei care urcă des în Ceahlău cunosc fenomenul: atunci când plafonul de nori coboară foarte jos, vizibilitatea coboară atât de mult încât chiar şi bunii cunoscători ai muntelui riscă să se rătăcească. Vizibilitatea scade chiar la 3-4 metri, am păţit-o şi noi pe 27 decembrie, când am urcat în Ceahlău dinspre Poiana Stănile. Plafonul nu era atât de jos, însă viscolul a contribuit mult la scăderea vizibilităţii, nu s-a mai cunoscut poteca, iar zăpada depusă pe jnepeniş a coborât coronamentul acestora, îngreunând orientarea şi practic închizând orice urmă de potecă. Astfel, am deviat de la traseu şi am ratat cabana Dochia, ieşind mult mai spre Sud, fapt care ar trebui să-i pună pe gânduri pe mulţi turişti care pot păţi acelaşi lucru” ne-a povestit Petrică, ştiut în lumea montaniarzilor sub titlul de Şacalu’.
Aceste lucruri se pot întâmpla chiar şi în sezonul cald, ne spune Petrică: „Am mai avut două situaţii în care, ajunşi pe platoul muntelui vara, cu echipament de campare la noi, din cauza ceţii foarte groase şi a pafonului de nori care coboară peste munte nu am reuşit să găsim cabana Dochia. Auzeam de la cabană vocile oamenilor şi muzica, însă am fost nevoiţi să campăm pe platou, rezolvând această situaţie prin echipamentul pe care-l aveam la noi”.
*Muntele trebuie respectat
În caz de rătăcire, chiar şi într-o situaţie asemănătoare cu cele două expuse mai sus, salvamontiştii ne sfătuiesc să ne adăpostim până la venirea lor. „Este destul de greu să te orientezi iarna, când peisajul este uniform, sunt doar troiene de zăpadă, iar tu părăseşti zona de siguranţă din jurul cabanei. Poziţionarea Cabanei Dochia face imposibilă vizualizarea ei din direcţia Nord sau Nord-Vest, din cauză că se află sub creastă şi nu poţi vedea sistemul de iluminare a cabanei. Dacă nu vedeţi cabana, sunaţi la Salvamont sau pe dispeceratul naţional 112 şi căutaţi un loc ferit de vânt, nu vă deplasaţi prea departe faţă de locul anunţat. Sub acţiunea vântului, starea fizică şi psihică a turistului scade dramatic şi poate să apară hipotermia în scurt timp. Eventual, dacă aveţi lanterne sau sisteme de semnalizare, lăsaţi ceva aprins pentru a putea fi reperaţi mai uşor de către echipa de salvare” ne sfătuieşte salvamontistul şef Raul Papalicef.
Dacă vrem să ne aventurăm pe culmile Ceahlăului, salvatorii ne avertizează asupra echipamentului individual pe care ar trebui să-l aibă fiecare în dotare.
„Să fiţi foarte bine îmbrăcaţi, deşi prognoza meteo vorbeşte despre o normalizare a temperaturilor, în zona crestei masivului temperatura va fi cu mult sub -10 grade, iar în cazul în care sunteţi expuşi în vânt temperatura scade dramatic, este acel efect de îngheţ <wind chill> care poate determina afecţiuni grave în momentul în care nu aveţi mânuşi, nu sunteţi bine încheiaţi la manşete şi la guler, căciula nu este foarte bine pusă pe cap sau este inadecvată. Se recomandă ca fiecare să aibă o pereche de ochelari de schi, pentru protecţia ochilor şi a feţei, pentru că efectul viscolului şi a vântului la temperaturi scăzute afectează foarte mult ţesuturile” a completat Raul Papalicef.
Salvatorii din munţi sunt prezenţi şi pe pârtiile de schi. În ultimele 10 zile, aceştia au intervenit în cadrul a două accidente pe pârtia din Durău şi o accidentare uşoară pe cea de pe Muntele Cozla din Piatra Neamţ.
„Au fost două accidente, o fractură de şold şi un traumatism cranio-celebral uşor. Persoana cu fractură de şold a plecat cu sistemul sanitar prin 112, iar cea cu traumatismul a preferat să meargă la Iaşi pentru investigaţii suplimentare. Cât despre accidentarea despre Cozla, a fost tratată ambulatoriu, nu a necesitat transport specializat, fiind vorba despre o entorsă de genunchi.” a spus Raul Papalicef.
Pe fiecare pârtie există afişat un decalog al schiorului, conţine zece reguli de bază pe care trebuie să le cunoască orice persoană care doreşte să practice acest sport. Cât despre mersul pe munte iarna, nu plecaţi la drum echipaţi necorespunzător sau dacă nu sunteţi într-o condiţie bună de sănătate şi antrenament şi nu neglijaţi alimentaţia şi hidratarea. În eventualitatea unui accident sau a unei situaţii deosebite, sunaţi la dispeceratul naţional al Serviciului Salvamont ( se formează 0 şi se apasă tastele telefonului S, A, L, V, A, M, O, N, T – 0725 826 688) sau la numărul unic de urgenţă 112.
Ana Fermesanu