Fondurile private de pensii sunt pe creştere

Senior Couple Raking Money in YardAutoritatea pentru Supraveghere Financiară vine cu o veste bună pentru toţi contributorii la sistemul privat de pensii. Anul 2014 s-a încheiat cu plusuri pe toate nivelele, aceasta însemnând, potrivit unei analize publicate de ASF, un volum total de 20,2 miliarde lei active, respectiv cu peste 36% mai mult decât în anul 2013. Ponderea pensiilor private în PIB este de asemenea în creştere, de la 2,34% în anul 2013, la 3,05% anul trecut. Ritmul lunar de creştere al activele totale înregistrat în perioada decembrie 2013 – decembrie 2014 a fost de 2,22%, o valoare sub media intervalului, de 2,46%, cu valori minime şi maxime înregistrate anul trecut de 1,58% în ianuarie şi 4,16% în luna mai.

*Creştere de peste 37% la Pilonul II

În ce priveşte fondurile de pensii administrate privat Pilonul II, care la 31 decembrie anul trecut erau de 95% din total sistem, se remarcă un ritm anual de creștere superior, caracteristic celor șapte ani de funcționare a acestui sistem, respective de 37,15%, iar creşterea în Pilonul III a fost la finele anului trecut de 11%. Valoarea totală a activelor nete înregistrată la finele anului 2014 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 19,12 miliarde de lei, cu un ritm anual de creştere de 37,15%.

Ca număr de participanţi, la sfârşitul anului trecut figurau 6,29 milioane pe Pilonul II, iar cota de piaţă în funcţie de participanţi şi active este împărţită între Fondul de Pensii Administrate Privat ING, FPAP AZT Viitorul Tău şi FPAP Alico. Ocupanţii podiumului deţineau la finele anului trecut 74% din activele nete şi 66% din participanţi, urmate de FPAP Vital, FPAP BRD şi FPAP BCR cu 18% din active nete şi 24% din participanţi. Segmentele de vârstă ale participanţilor sunt, la finele anului trecut, persoanele de până la 35 de ani în pondere de 51%, iar restul au vârste de peste 35 de ani.

*Industria prelucrătoare şi comerţul au 33% participare

Cele mai bine reprezentate activități economice, se arată în studiu, au fost, la sfârşitul anului trecut, industria prelucrătoare cu aproximativ 19% și comerțul cu 14%. Aceste două domenii sunt urmate de sănătate, transporturi şi administrație publică și apărare cu aproximativ 5% fiecare, însumând 48% din total participanți pentru care s-au virat contribuții. Printre cele mai slab reprezentate activități, cu valori sub 1%, s-au situat în continuare cultura, producția și furnizarea energiei electrice, industria extractivă și tranzacțiile imobiliare, reprezentând aproximativ 3% din total participanți și 4% din totalul sume virate.

*Contribuţia medie

Contribuția medie a participanților cu contribuții în decembrie 2014 a fost de 89,41 lei, cu un ritm anual de creștere de 11%. Cu o contribuţie medie de 101,43 lei, FPAP ING a înregistrat cea mai mare valoare, fondul remarcându-se şi cu cele mai mari valori ale sumelor virate (35%) și cu nnumărul de participanți cu contribuții în luna de referință (31%). Pe locurile următoare s-au situat FPAP Alico (90,28 lei/participant) și FPAP AZT Viitorul Tău (86,43 lei/participant). Cele trei fonduri de pensii reprezentau, la 31 decembrie 2014, 68% din participanții pentru care s-au virat contribuții și 71% din sumele virate.

*Structura investiţiilor

Cât priveşte structura investiţiilor, la finele anului trecut 2014, comparativ cu 2013, s-au înregistrat creşteri valorice ale sumelor plasate pentru toate instrumentele financiare, cu excepţia depozitelor bancare şi a instrumentelor de acoperire a riscului. Creşterile s-au situat între 11% şi 93%, chiar şi de peste două sau trei ori mai mari, cum este cazul plasării în obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale dar şi acţiunile, în condițiile în care activele totale au crescut cu 37,15%. De altfel, ponderea în portofoliile fondurilor din Pilonul II o deţin investiţiile în titluri de stat (68%), acelaşi trend ca în 2013.

*Creştere de peste 28% la Pilonul III

Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au atins la finele anului trecut 1,04 miliarde de lei, adică un avans de 28,12% comparativ cu decembrie 2013. Existau 346.452 de participanți la sfârşitul anului trecut, ceea ce adduce un avans anual de 10,56%.

Primele trei fonduri de pensii, FPF ING Optim, FPF BCR Plus și FPF AZT Moderato dețineau în decembrie 2014 circa 67% din activele nete și 71% din participanți.

Studiul mai arată că raportul între participanții cu vârsta de până la 45 de ani și cei cu vârsta de peste 45 de ani era la finele anului trecut de 52% la 48%. În condiţiile maturizării sistemului, raportul s-a modificat în defavoarea participanţilor cu vârsta de până în 45 de ani, înregistrându-se o scădere cu aproximativ cinci puncte procentuale a ponderii acestora comparativ cu decembrie 2013.

*Angajatorii deţin ponderea participării la Pilonul III

Aproximativ 61% din contribuțiile la fondurile facultative au fost plătite de către angajatori (49,6%) sau de către participanți împreună cu angajatorii lor (11,3%), în timp ce 39% dintre participanți au plătit singuri contribuțiile.

*Structura investiţiilor

Structura investiţiilor la finele anului 2014 a sumelor plasate în depozite bancare, obligațiuni municipale, fonduri de mărfuri şi metale preţioase şi sumele în curs de decontare au înregistrat scăderi comparativ cu decembrie 2013. În cazul celorlalte clase de active s-au înregistrat creșteri cuprinse între 9,60% şi 45,75%, în condițiile unui avans al activelor totale de aproximativ 28,11%. Ponderea plasamentelor este 66% în titluri de stat, în urcare faţă de 2013. Valoric, activele investite în titluri de stat, de 688,43 milioane de lei, au crescut cu 32% comparativ cu decembrie 2013. De asemenea, 92,69% din activele fondurilor de pensii facultative erau plasate în țară, în creştere comparativ cu decembrie 2013 (91,68%), în timp ce 5,53% din active erau plasate în state UE, iar 1,78% în obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale, cum ar fi BERD, BEI, BM.

*Zonarea contributorilor

Valoarea medie a unui cont în Pilonul III a fost în decembrie 2014 de 3.001 lei (aproximativ 670 de Euro), un avans anual de 16% şi de 7% comparativ cu iunie 2014.

În funcție de regiunile de dezvoltare ale României, cei mai mulți participanți lucrau în București (36%), iar cele mai bine reprezentate regiuni de dezvoltare au fost București – Ilfov (37%), Centru (13%) şi Nord-Vest (11%), aceste trei  regiuni însumând 61% dintre participanți, în vreme ce restul regiunilor (39%) au înregistrat ponderi cuprinse între 7 și 10% din total.

Cele mai bine reprezentate activități economice în decembrie 2014 au fost industria și tranzacțiile imobiliare (cu aproximativ 12% fiecare) și intermedierile financiare (10%), însumând 34%. Cele mai slab reprezentate activități economice, cu ponderi de aproximativ 1%, au fost agricultura și serviciile hoteliere.

Cristina IORDACHE