* Arădeanul a adus la Piatra Neamţ colecţia sa de animale exotice
Florin Sîrb este un colecţionar neobişnuit de animale. Nu orice fel de animale, ci exotice, veninoase şi reci. Le adună de peste 16 ani şi a ajuns unul din puţinii oameni din ţară care îngrijeşte şerpi, iguane, tarantule, varani, crocodili şi ţestoase. Pasiunea îi ocupă tot timpul. A început cu un exemplar pe care a dat 150 de mărci, la acea vreme. Era o viperă pufăitoare.
Banii pentru el nu au valoare în sine, decât în măsura în care îi asigură traiul şi întreţinerea animalelor. De aceea, când vorbeşte despre sumele pe care le-a dat de-a lungul timpului pe sutele de exemplare care au făcut parte din colecţia lui nu poate preciza exact câte, ar fi ca şi cum ai întreba poetul câte versuri a compus. Acum, colecţia sa numără peste 70 de exemplare şi este cea mai mare colecţie de animale exotice din ţară.
* Achiziţionează câte 40 de şerpi odată
De mic a prins drag de aceste animale, de care majoritatea oamenilor se feresc. Prinderea unei şopârle sau a unui şarpe era o preocupare mai importantă decât joaca cu mingea, iar atunci când reuşea era cel mai fericit copil din lume. Iuţeala lor.
„ Şerpii mi-au plăcut întotdeauna, iar când eram copil mă atrăgea că puteam să concurez cu ei şi să-i prind”, îşi aminteşte Florin, care a venit de ieri la Piatra Neamţ. Expoziţia este găzduită de Muzeul de Ştiinţe Naturale şi poate fi vizitată până la finele lunii octombrie.
Acum câţiva ani erau mai mulţi colecţionari de animale exotice în ţară, dar au rămas doar doi, în afară de el, toţi din Arad. „Era mai simplu să aduni exemplare, înainte mergeam în Ungaria şi cumpăram de acolo, dar în ultimii ani nu prea se mai organizează târguri. Achiziţionez animale din Germania, unde sunt cele mai multe târguri de animale exotice, şi din Polonia, sau prin comandă. Iau câte 30-40 de animale odată şi dacă rămân cu jumătate din ele, pentru că unele sunt bolnave, deşi au certificate de sănătate. Am avut sute de şerpi în colecţia mea, o colecţie cu care merg prin toată ţara şi expun exemplarele la muzee, în special. Aici sunt condiţii foarte bune pentru animalele mele”.
Pe net se vând şerpi şi cu 17.500 de euro, dar cea mai mare sumă plătită de Florin pentru un şarpe a fost mult sub 5.000 de euro.
* Crescătorie de şoareci şi şobolani
Florin are un băiat care îl ajută la întreţinerea animalelor, însă nu asta e cel mai greu. Hrănirea se face o dată pe săptămână şi curăţenia la fel, iar apa le-o schimbă la câteva zile: „Cele mai mari cheltuieli le am cu transportul şi cu chiria pe expoziţie. Hrana animalelor nu este scumpă, întrucât reptilele mănâncă rozătoare şi am o crescătorie de şoareci şi şobolani, iar în rest trebuie să le asigur o îngrijire specială având în vedere că sunt animale tropicale şi au nevoie de căldură şi umiditate, ceea ce există în fiecare muzeu unde expun colecţia. Singurul lucru la care trebuie să fiu atent este comportamentul lor. În 14 ani de când am început să-mi fac colecţia am avut timp să le studiez comportamentul. Eu nu comunic cu ele, dar le înţeleg, ceea ce nu este valabil şi invers, ele nu mă înţeleg de aceea trebuie să fiu atent cum reacţionează”.
La expoziţiile sale cei mai bucuroşi sunt copiii, care reacţionează firesc faţă de aceste animale, spre deosebire de adulţii care se uită de departe la cutiile cu şerpi sau chiar se feresc să privească animalele.
* Taipanul australian – cel mai veninos şarpe din lume
Primul şarpe din colecţia lui Florin a trăit doar 3 ani, deşi şerpii trăiesc între 20 şi 40 de ani, în funcţie de specie. Atât de multe animale a avut în colecţia sa, sute de exemplare, încât nu-şi mai aminteşte care a fost cel mai longeviv. Dar are, cu siguranţă, cele mai veninoase exemplare de şerpi, în frunte cu taipanul. „Taipanul australian este cel mai veninos şarpe terestru din lume. Cel pe care îl am eu era cât un creion când l-am cumpărat, acum are 4 ani şi va ajunge la 4 metri. Şerpii cresc toată viaţa. Am cele mai veninoase specii de şarpe în colecţie, precum şarpele cu clopoţei, cobra, vipera cu corn şi vipera africană, taipanul, mamba. Dar şi cele mai cunoscute specii de constrictori cum e anaconda, boa, pitonul”.
Două exemplare drăguţe de varani completează colecţia lui Florin, alături de iguane, ţestoase, câteva tarantule mari cât palma, pufoase şi cu un colorit similar scoarţei crengilor pe care trăiesc.
* ” Prietenii şi cunoştinţele, mă consideră dus un pic”
Florin Sârb este un om aparent obişnuit, dar pasiunea pentru reptile şi târâtoare se vede. Are o fizionomie ce se aseamănă puţin cu a unui şarpe stilizat, pe ureche are un tatuaj specific, iar privirea este directă. Familia îi înţelege pasiunea, îl sprijină, iar când va avea copii îi va creşte în spiritul dragostei faţă de reptile. „Prietenii şi cunoştinţele, mă consideră dus un pic, însă pe mine nu mă deranjează. Nu oricine poate avea o asemenea ocupaţie, e adevărat, trebuie să-ţi placă mult astfel de animale. Eu consider că sunt un om normal, perfect sănătos, îmi place viaţa pe care o duc, merg mereu cu expoziţiile prin ţară. Nu este o ocupaţie profitabilă, merge mai mult în sezonul estival, dar mă descurc pentru mine şi pentru animalele mele”.
Lui Florin îi plac copii, pentru că ei au reacţia potrivită faţă de şerpi sau tarantule, se amuză, vor să le pipăie, în vreme ce adulţii, temători, se feresc să le privească „din cauza basmelor cu şerpi şi balauri, din cauză că societatea noastră nu are informaţii despre aceste specii exotice”.
Dacă ar fi să o ia de la capăt, ar avea aceeaşi pasiune. Acum, tânjeşte după câteva exemplare rare de şerpi, cum sunt cobrele şi şerpii cu clopoţei, dar nu le-ar putea achiziţiona decât din America. „Nu există o variantă de transport din America, aveam pe cineva cu care colaboram dar s-a retras, sunt şi foarte scumpe şi nu am de unde din altă parte să le iau, aşa că deocamdată doar mi le doresc foarte mult şi atât”.
Cristina IORDACHE