Festivalul „Steaua sus răsare“, ediția a 47-a

festival de datini si obiceiuri Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ organizează sâmbătă, 19 decembrie, cea de-a 47-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri „Steaua sus răsare“. Ca în fiecare an, festivalul reunește cele mai spectaculoase formații de datini și obiceiuri din Moldova, manifestările desfășurându-se în aer liber.

Festivalul va debuta la ora 12.00 cu tradiționala paradă desfășurată pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Piața Ștefan cel Mare, unde, începând cu ora 13.00, formațiile participante vor susține un spectacol de datini și obiceiuri, pe o scenă special amenajată.

Anul acesta, festivalul se va desfășura cu participarea următoarelor formații: „Urșii de la Asău“ (județul Bacău), Ansamblul de Datini și Obiceiuri Tupilați, Ansamblul folcloric „Miorița“ din Piatra Șoimului, „Izvoarele Borcuțului“ Borca, Alaiul de datini și obiceiuri Răucești, „Sumanarii“ din Trifești, Banda lui Bujor din Grințieș și Ansamblul „Floricică de la munte“ al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț.

Prezentăm, în numărul de față, o primă parte din formațiile participante la Festivalul de Datini și Obiceiuri „Steaua sus răsare“.

Urșii de la Asău, jud. Bacău

Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim, organizator cunoscut al cetei de urși, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la niște prieteni din Dărmănești. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creația lui, rămânând unică și reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs (opt) și a avut ideea jocului ursului pe par, joc moștenit și azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiția moștenită de la tatăl său, ajungând să strângă în jurul lui un număr impresionant de oameni. Ceata urșilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini și obiceiuri românești.

„Banda lui Bujor“, comuna Grințieș, județul Neamț

Grințieș, comună aflată între munți, de veacuri, a fost sălașul preferat al haiducilor. Renumiți sunt și astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ștefan Bujor, haiduci care și-au aflat aici, lângă vechea graniță a Moldovei, adăpost și scăpare de potere.

„Banda lui Bujor“ este o tradiție veche în această regiune, la Grințieș păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece și doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar și astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda“ din 1923.

Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, știe piesa de mic copil, așa cum a învățat-o de la tatăl său. În componența formației, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci și patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în „Banda lui Bujor“ timp de șaizeci și opt de ani.

Pe lângă „Banda lui Bujor“, în comună activează și o formație de elevi, participantă la mai multe manifestări organizate de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, în 2001 primind chiar Premiul I la secțiunea „Teatru Folcloric“.

Ansamblul folcloric „Miorița“, comuna Piatra Șoimului

În 1972, la inițiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua ființă la Piatra Șoimului, o formație de nouăsprezece fluierași. După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Țăbârnac, formația a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Miorița, cu secțiuni de fluierași, dansuri populare, soliști vocali și instrumentali. Formația a participat la diverse festivaluri și serbări: Festivalul Național al Datinilor și Obiceiurilor de la Sibiu, Festivalul de Datini și Obiceiuri de la Piatra Neamț, festivaluri de folclor la Iași sau Suceava, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint de la Văratec, dar și la un schimb intercultural cu Republica Moldova. În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oțel, numără patruzeci de membri, între care cincisprezece sunt copii, aceștia reprezentând garanția continuității și promovării tradițiilor folclorice în comună.

Irina NASTASIU