Festivalul de Datini și Obiceiuri „Steaua sus răsare“, ediția a 48-a

Ieri a debutat cea de-a 48-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Steaua sus răsare“, manifestare organizată, în perioada 27-28 decembrie, de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, sub patronajul Consiliului Județean Neamț. Inițiată în anul 1969, manifestarea reunește la Piatra Neamț, în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, cele mai spectaculoase formații de colindători din județ și din țară.

La festival participă unsprezece grupuri folclorice, în prima zi a manifestărilor având loc tradiționala paradă a costumelor, desfășurată pe traseul cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotelul „Ceahlău“ – Teatrul Tineretului. Nemțenii au putut admira Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“, al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț, Ansamblul folcloric „Mugurașii Mărginenilor“, Alaiul de Datini și Obiceiuri din Farcașa, „Arnăuții“ din Bălțătești, Alaiul de Datini și Obiceiuri din Răucești, Alaiul de Datini și Obiceiuri din Pâncești, „Urșii giroveni“, Alaiul de Datini și Obiceiuri din Trifești, Alaiul de Datini și Obiceiuri din comuna Ștefan cel Mare, Alaiul de Datini și Obiceiuri din Urecheni și Ansamblul folcloric „Izvoarele Borcuțului“ din Borca.

În continuarea festivalului, cetele de colindători, urători și mascați au susținut un spectacol de datini și obiceiuri, din care nu au lipsit colindele, plugușorul, sorcova, jocul arhaic al caprei, al ursului și al cerbului.

Prezentăm, în cele ce urmează, o parte din formațiile participante la festival.

Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“

Înființat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanți păstrători de cultură tradițională românească. De patru decenii, ansamblul nemțean cutreieră Europa, ducând cu el frumusețea dansurilor, cântecelor și a costumelor populare românești. În palmaresul ansamblului se află distincții obținute la manifestări prestigioase din țară și din întreaga Europă: Festivalul Internațional de Folclor de la Reims (Franța), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet și Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internațional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franța), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internațional „Olympus“ (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). Parte componentă a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț, Ansamblul „Floricică de la munte“ este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical și literar al zonei.

Alaiul de datini și obiceiuri din Farcașa, județul Neamț

Comuna Farcașa este renumită pentru bogatele tradiții și obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câțiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcășeni inimoși și a susținerii autorităților locale, tradițiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila inițiativă și s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măști populare, tobe din piele, precum și a altor accesorii, amintim doar câțiva: Ionel Bezim, Vasile Ștefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.

Formația de obiceiuri populare „Capra din Farcașa“, coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste șaizeci de membri și a participat la festivaluri de datini și obiceiuri organizate în județ.

Alaiul de datini și obiceiuri din comuna Răucești, județul Neamț

Datinile și obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răucești. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini și obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei joc, text, cântec.

Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire și buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedește că fenomenul de creație a funcționat și probabil funcționează și în prezent. Așa se poate explica existența diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual inițial rămâne același, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularități: Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măști de moșnegi care strigă la capră și este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formația din Răucești este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.

Irina NASTASIU