Cumperi o ciocolată cu căpșuni și papilele tale gustative așteaptă să fie inundate de gustul știut al fructului. Pe tabletă este ilustrată o căpșună care ocupă jumătate din suprafața ambalajului și asta te face să o alegi fără să clipești. Desfaci ambalajul și muști din ciocolata cremoasă. Hopa! Crema roz n-are niciun pic de gust de căpșuni. Te gândești că iar ai luat țeapă și citești lista ingredientelor. Tableta de 100 de grame conține… 0,04% căpșuni. Și… atenție: „concentrat din pastă de căpșuni“. Adică acea infimă cantitate de 4 miligrame de căpșuni este, de fapt, o infuzie, mai degrabă o… iluzie.
Dacă tot ne-am pornit să descoperim adevărul despre ceea ce credem că am cumpărat, luăm din frigider brânzica de vaci cu somon. Ei bine, da, sună pompos, pretențios, și nu ne așteptăm ca brânza să conțină o cantitate mare de somon, având în vedere că acest pește se vinde cu 100 de lei kilogramul, dar parcă și în acest caz bătaia de joc a producătorilor este prea ostentativă! La 300 de grame de brânzică de vaci, concentrația de somon este de 0,7%. Colorantul rozaliu își face treaba și în acest caz, creându-ți iluzia că te răsfeți cu somonul atât de mult râvnit.
Din păcate, nicio lege din România nu interzice aceste metode de vânzare. Asociațiile de protecție a cumpărătorilor fac sesizări peste sesizări, însă în van. Atrag atenția autorităților asupra reclamelor mincinoase, susțin interzicerea ambalajelor care nu au nicio legătură cu conținutul – cum ar fi sucuri cu pulpă de fructe care nu conțin fructe, mezeluri cu mari concentrații de sare și coloranți care fac rău copiilor și exemplele pot continua.
Așadar, numai noi, consumatorii, îi putem taxa pe acei fabricanți care ne iau drept fraieri! Lăsați-le marfa pe raft!
Geanina NICORESCU