După cum informează organizatorii, în cadrul expoziţiei pot fi vizionate o gamă diversă de jucării, grupate pe categorii: maşini industriale, maşini de transport (autobuze, tramvaie, trenuri), maşini de curse, maşini militare (inclusiv vapoare şi avioane), dar şi păpuşi, jocuri sau instrumente muzicale.
Între cele mai inedite jucării expuse se numără autobuzul ONT (replica în miniatură a celui adevărat de la Oficiul Naţional pentru Turism – jucăria care se epuiza prima în librării în anii 70); tramvaiul (realizat din tablă de cunoscuta firma AGATEX din Timişoara – una din jucăriile populare în România anilor ‘60-’80); răţoiul Donald (jucărie foarte populară în România anilor ‘70-’80).
La categoria jocuri se remarcă celebrul „Cine ştie răspunde” – un joc electric, pentru copii între 7 – 12 ani, realizat de Cooperativa Unirea din Petroşani, în anul 1971; „Animale din continente” – un joc foarte îndrăgit, fabricat în România comunistă începând cu anul 1963, la Întreprinderea Poli-grafică Banat Timişoara; „Nu, Pogodi” – un joc electronic realizat în URSS, în anul 1986.
Nostalgicii se pot reîntâlni şi cu păpuşile Arădeanca, atât de apreciate în anii ’80, încât mergeau la export nu doar în ţările sovietice, ci şi în Marea Britanie. Tot atunci, fabrica începe să producă celebra păpuşă-ne-gresă. Se spune că până în anii ‘90 fiecare fetiţă din România avea acasă câte o negresă.
„Suntem răspunzători de ceea ce le oferim copiilor noştri…”
Încă din luna decembrie a anului trecut le povesteam cititorilor noştri despre expoziţia „Muzeul copilăriei anilor ’70”, deschisă la Casa de Cultură a Sindicatelor, expoziţie dedicată memoriei martirilor Revoluţiei din 1989.
Adresându-se tuturor copiilor, mari şi mici, dar şi adulţilor doritori să-şi revadă cei mai frumoşi ani ai vieţii, ex-poziţia cuprindea jocuri şi jucării vechi, păpuşi Arădeanca, tancuri, maşinuţe, avioane, rachete, tamburine din tablă, publicaţii din „Epoca de aur”, obiecte de vestimentaţie, insigne sau rechizite amintind de anii ’70 – ’80, colecţionate de sculptorul Iulian Gorea, încă de acum 10 ani.
„Pe vremuri, copiii ştiau să se joace, nu petreceau atât de mult timp în faţa calculatorului, aşa cum se întâmplă astăzi. De aceea, şi jucăriile erau adaptate acelor timpuri. Îmi amintesc, spre exemplu, cum luam o puşcă, asemănătoare cu cele expuse aici, şi mă jucam cu ea, ziua întreagă. Eram nişte copii fericiţi! Jucăriile erau făcute cu responsabilitate, cu suflet! Deşi copiii de astăzi au o paletă foarte largă de jucării, acestea nu mai au candoarea şi expresivitatea jucăriilor de altădată… De aceea, expoziţia se adresează, în primul rând, adulţilor care au nostalgia copilăriei anilor ’70 şi care vor să fie din nou copii. Lor vrem să le amintim că lumea copilăriei poate fi din nou fermecătoare şi că noi, cei mari, suntem răspunzători de ceea ce le oferim copiilor noştri”, declara, la inaugurarea expoziţiei, sculptorul Iulian Gorea.
Expoziţiile de jucării nu sunt o noutate decât pe plan local, muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti inaugurând, în urmă cu doi ani, o expoziţie de jucării de colecţie din perioada 1895 – 1930. Intitulată „Bing. Magia jucăriilor”, expoziţia era realizată în parteneriat cu Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi şi cuprindea maşi-nuţe, avioane şi vaporaşe produse de compania germană Gebrüder Bing (devenită ulterior Bing Werke) din Nürenberg, o firmă care a marcat o nouă eră în istoria jucăriilor din toate timpurile. Jucăriile expuse erau însoţite de ambalajul lor original şi de cataloagele de vânzări şi preţuri ale firmei, editate înainte de Primul Război Mondial. Cea mai veche jucărie prezentă în expoziţie era o lanternă magică, având douăsprezece diapozitive din sticlă, păstrată şi etalată în cutia originală, datând din 1889, iar cea mai „nouă” jucărie era un hidroavion din 1930.
Irina NASTASIU