Expoziția „Aurul și argintul antic al României“, la Muzeul de Artă

expozitie Aurul si Argintul* Expoziția reunește 1.000 de piese arheologie din metale prețioase, descoperite pe teritoriul României, reprezentând cel mai mare proiect cultural expozițional al României din ultimii 25 de ani

Peste 1.000 de piese arheologie din metale prețioase, descoperite pe teritoriul României, vor fi expuse la Muzeul de Artă Piatra Neamț, în perioada 21 septembrie – 30 octombrie. Expoziția „Aurul și argintul antic al României“ reprezintă cel mai mare proiect cultural expozițional al României din ultimii 25 de ani, realizat la inițiativa Muzeului Național de Istorie a României din București.

Acoperind o perioadă cuprinsă între Eneolitic și Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr., o parte importantă din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, în special din cel al expoziției „Tezaur Istoric“, peste 800 de obiecte fiind selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie și de istorie din țară, parteneri generoși în acest proiect. Vernisată mai întâi la București, pe 19 decembrie 2013, expoziția a fost itinerată de-a lungul anilor 2014-2016 prin mai multe muzee din România.

„O expoziție dedicată pieselor antice din metale prețioase oferă vizitatorilor ocazia de a admira obiecte în care valoarea intrinsecă a materialului se îmbină cu măiestria execuției și cu bogăția simbolică. Prin prisma aurului și argintului se conturează o perspectivă aparte asupra succesiunii de perioade și evenimente care au marcat devenirea comunităților de pe teritoriul de astăzi al României. Relația dintre ipostazele metalului prețios și universul material al diferitelor epoci și perioade istorice este sugerată prin contextualizarea pieselor selectate, ilustrative în acest sens fiind imaginile de ansambluri în care aurul și argintul apar alături de obiecte realizate din alte materiale – ceramică, sticlă, bronz sau chiar lemn. Peisajele care încearcă să surprindă locurile de descoperire completează această abordare, reflectând totodată diferite fațete ale interferenței dintre trecut și prezent. Valoarea unora dintre artefactele prezentate este augmentată prin faptul că provin din săpături arheologice, cunoașterea contextului de descoperire oferind sugestii importante despre momentul depunerii și îmbogățindu-le astfel sfera semnificațiilor“, spun organizatorii evenimentului.

Expoziția, structurată pe șase secțiuni

Structura expoziției respectă o desfășurare cronologică, putându-se distinge șase secțiuni: Eneolitic, Epoca Bronzului și Prima Epocă a Fierului, Cultura getică preclasică, Cultura geto-dacică clasică, Perioada romană, Antichitatea Târzie și Evul Mediu Timpuriu. Prin textele și ilustrația panourilor explicative incluse în discursul expozițional, piesele din metale prețioase sunt abordate și dintr-o perspectivă „biografică“, încercându-se atât încadrarea în epocă și prezentarea condițiilor de descoperire, cât și evidențierea priceperii tehnologice a celor care le-au realizat, caracterizarea mediului în care evoluau cei care le înțelegeau semnificațiile, surprinderea diferitelor contexte în care puteau fi manipulate sau a sensurilor pentru care au fost create. Momente disparate din trecutul unor obiecte par uneori să contureze o istorie aparte, de-a lungul căreia semnificațiile lor au avut o dinamică proprie, nefiind numai obiectul acțiunii umane, ci, prin simpla existență, posesie, etalare sau recunoaștere, contribuind adesea la structurarea realităților sociale.

Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăție sau pur și simplu podoabă sunt doar câteva dintre sensurile atribuite pieselor din metale prețioase. De-a lungul timpului, în slujba evidențierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare și imaginație, care au condus și către o mare diversitate de forme. Printre artefactele prezentate se numără atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât și adevărate puncte de referință în arta metalului prețios.

Irina NASTASIU