Activitatea echipajelor de intervenţie ale Ambulanţei este strict reglementată printr-un act normativ supus dezbaterii publice de Ministerul Sănătăţii. Ordonanţa defineşte clar condiţiile în care vor putea interveni salvatorii, care sunt tipurile de ambulanţe pentru fiecare tip de caz şi, nu în ultimul rând, aduce o noutate, aceea că, sub cooronarea lor, vor intra şi privaţii care asigură îngrijiri la domiciliu! “Consultaţia de urgenţă la domiciliu este definită ca asistenţa medicală de urgenţă acordată de serviciile de ambulanţă județene și Serviciul de Ambulanță București -Ilfov, cu medici, pentru cazuri medicale, care nu pun viaţa pacientului în pericol imediat şi care, cel mai probabil, nu necesită transportul la o unitate sanitară. Ambulanţierul este persoana fără pregătire medicală care a absolvit cursurile de ambulanţieri si poseda diplomă sau certificat de absolvire a cursului de ambulanţier, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii absolvenți de liceu (studii medii) cu diploma de bacalaureat, sau certificat de absolvire si care au instruire specifică în acordarea primului ajutor de bază si al asistenţei medicale de urgenţă în echipă, pentru a activa în cadrul serviciilor de ambulanţă. Misiunea este definită ca activitatea desfășurată de un echipaj de intervenție, constituit conform reglementărilor legale în vigoare, cu autospeciale de intervenție. Misiunea începe în momentul alertării echipajului și se finalizează în momentul în care echipajul a predat sau rezolvat cazul din punct de vedere medical. Echipajul care a încheiat misiunea are capacitatea de intervenție restabilită, devenind disponibil pentru o altă misiune.”, se arată în ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţi. La solicitările cod roşu şi galben, ambulanţele folosesc avertizarea sonoră şi pe cea luminoasă Legiuitorul a subliniat, în noul act normativ că, în timpul misiunii, când se face deplasarea pe drumurile publice, se folosesc sistemele de avertizare sonoră, luminoasă și în cazul folosirii lor simultane, asigură prioritate în trafic a acestora, în conformitate cu prevederile legislației rutiere. Aceste sisteme vor fi utilizate de autospecialele de intervenție în cazul deplasării la și de la intervenții, atunci când echipajul deservește solicitări de cod roșu sau cod galben. O altă noutate este aceea că activitatea desfăşurată de asistentul medical, de operatorul registrator de urgenţă şi dispecerul/ radiotelefonistul, precum şi de şoferul autosanitarei/ambulanţierul din cadrul serviciilor de ambulanţă, pentru asigurarea continuităţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţă, în afara programului de la norma de bază, se asimilează cu activitatea personalului sanitar care efectuează gărzi şi beneficiază de drepturile prevăzute la cap. II art. 3 din anexa nr. II la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în condiţiile în care nu beneficiază de timp liber corespunzător pentru activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru. Cine plăteşte pentru pregătirea continuă a personalului operativ Cu privire la calificarea personalului operativ, ordonanţa aflată în dezbatere publică prevede că “Personalul medical, precum şi personalul nemedical – ambulanţieri, pompieri şi conducători auto -din cadrul echipajelor care participă la acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă și prim ajutor calificat în faza prespitalicească vor fi pregătite în centre de formare agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii de Ministerul Sănătăţii. În serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București – Ilfov se va organiza anual concursul national între echipajele de ambulanță, concurs ce va cuprinde faza locala, judeteana si faza nationala fiind implicate toate echipajele din serviciile de ambulanţă. Aceste concursuri fac parte din pregătirea continuă a personalului, şi sunt obligatoriu. Regulamentul de organizare al concursului va fi aprobat prin Ordin al ministrului sanatatii. Se vor organiza exerciții (simulări) în vederea pregătirii pentru a interveni în caz de accidente colective, calamităţi sau dezastre. “Finanțarea acestor forme de pregătire continuă va fi asigurată din bugetul unității, asigurat de către ordonatorul principal de credite, cât și din celelalte surse de finanțare”, se arată în proiect. Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenţă 112, precum şi din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregătit în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, şi face parte din din personalul operativ de intervenţie. Consultaţii de urgenţă la domiciliu cu operatori privaţi! Potrivit noii ordonanţe, consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi transportul sanitar neasistat pot fi realizate şi de furnizori privaţi prin relaţie contractuală directă cu casa de asigurări de sănătate, sub coordonarea serviciilor publice de ambulanţă. Modul în care serviciile publice de ambulanță coordonează activitățile realizate de către furnizorii privați va fi stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Pentru asigurarea activității de consult la domiciliu, serviciile de ambulanță județene pot încheia contracte cu medici specialiști, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății. Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenţă se face prin dispeceratul medical de urgenţă. Se înfiinţează activitatea de “transport sanitar la cerere” Pentru serviciile de ambulanţă judeţene se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, respective activitatea de transport sanitar la cerere, atât intern, cât şi extern, de asigurarea asistenţei medicale la cerere pentru manifestaţii sportive şi alte manifestaţii cu public larg precum și organizarea de cursuri de formare și de formare medicală continuă. Când vine la solicitare echipaj cu medic Proiectul supus dezbaterii publice stabileşte clar care este structura serviciilor de ambulanţă judeţene şi care sunt tipurile de intervenţie pentru care pot fi solicitate salvările. Astfel, se menţionează că unităţile de acest tip au în structura lor echipaje si ambulante de tip C, B, A1-A2, ambulanțe pentru consult la domiciliu, şi alte mijloace de intervenţie autorizate în vederea asigurării asistenţei medicale de urgenţă cu sau fără medic, precum si mijloace de transport administrativ. “În cazul în care echipajele de urgenţă sunt fără medic, acestea vor funcţiona cu un asistent medical ca şef de echipaj. Echipajele pot include şi personal voluntar special pregătit. Ambulanţele tip B și C, din cadrul Serviciilor de Ambulanta Judetene nu pot fi utilizate pentru consultaţii de urgenţă la domiciliu sau transport sanitar neasistat. Ambulantele de tip B și C efectuează şi transporturi medicale asistate ale pacienţilor critici și cei cu afecțiuni acute, care necesită supraveghere din partea unui asistent medical sau medic precum şi monitorizare cu echipamentele medicale specifice”, se subliniază în Ordonanţă. Manager interimar la Ambulanţă- doar pentru 6 luni! Noul normativ aduce noutăţi şi în privinţa ocupării funcţiilor de conducere. Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a serviciilor de ambulanţă judeţene se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii. Pot fi numite în aceste funcţii persoane care îndeplinesc condiţiile legale pentru participarea la concursul de selecţie pentru ocuparea respectivei funcţii. Managerul general interimar şi ceilalţi membri ai comitetului director interimar se numesc până la revocarea unilaterală din funcţie, dar nu mai mult de 6 luni. Funcţia de manager general se va ocupa prin concurs, organizat potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Managerul general încheie cu Ministerul Sănătăţii, reprezentat prin ministru, un contract de management pe o perioadă de maximum 4 ani, în conţinutul căruia sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de performanţă, cât şi clauzele contractuale care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor. Contractul de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta. În termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor încheia cu managerul general un contract de administrare pe o perioadă de maximum 4 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi atât indicatorii specifici de performanţă, cât şi clauzele contractuale care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor. Contractul de administrare poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de administrare poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute.
Geanina NICORESCU