Odată cu intrarea calendaristică în sezonul cald, Compartimentul de Epidemiologie din cadrul Direcției de Sănătate Publică Neamț a început supravegherea cazurilor de boală diareică acută (BDA) și raportarea incidenței la Ministerul Sănătății. După primele două săptămâni de centralizare a datelor din teritoriu, potrivit raportărilor medicilor de familie și a celor din spitale, reiese o creștere destul de alarmantă a numărului de cazuri, însă nu s-au constatat focare care ar fi putut indica vreo legătură cu anumite produse alimentare de calitate îndoielnică, așa cum a fost cazul în Argeș.
Dr. Mirela Grădinaru, purtător de cuvânt în cadrul DSP Neamț, ne-a declarat că, în prima săptămână de prima raportare, din 7 iunie 2016, au fost luate în evidențe 63 de cazuri de boală diareică acută, iar în cea de-a doua săptămână, numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 80. Grupa de vârstă cea mai afectată este 0-4 ani, astfel încât în cele mai multe cazuri a fost nevoie de spitalizare. Dr. Grădinaru subliniază că „situația se încadrează în normalul perioadei“, însă le recomandă părinților să ia în serios simptomele acestei boli infecțioase, care produce efecte groaznice în lipsa medicației adecvate.
Medicii stabilesc diagnosticul clinic, BDA definindu-se prin scaune moi, multiple. Diagnosticul este diferențiat, pentru că se ia în discuție abuzul de laxative, relativ frecvent întâlnit, dar rar recunoscut de bolnav; consumul în exces de produse îndulcite cu sorbitol; unele medicamente, cum ar fi: colchicina, biguanidele, acizii biliari, sărurile de magneziu ori antibioticele. De asemenea, potrivit medicilor, diareile pot însoți alte afecțiuni: infarctele mezenterice, apendicita acută.
Dacă simptomatologia persistă după tratamentul simptomatic, se recomandă efectuarea unui examen copro-parazitologic, infestarea cu Giardia fiind probabilă.
Bolnavul are nevoie tratament, dar mai ales de hidratare și de un regim alimentar adecvat. Dieta urmărește cruțarea tubului digestiv. În funcție de starea bolnavului și gradul de deshidratare, alimentele pot fi întrerupte complet pentru 8-12-24 de ore. Ulterior se trece la realimentare cu: supă de zarzavat strecurată, zeamă de orez, brânză de vaci, telemea, carne fiartă, perișoare, pâine prăjită.
Se elimină fibrele alimentare (legume, fructe etc), lactatele, brânzeturile fermentate, mezelurile, sosurile, alimentele picante.
Geanina NICORESCU