În anotimpul cald, frecvenţa bolilor infecţioase cu transmitere digestivă, respectiv a bolii diareice acute și a toxiinfecţiilor alimentare este crescută, astfel încât Institutul Național de Sănătate Publică începe, luna aceasta, să centralizeze numărul de cazuri din țară. Implicit, Direcția de Sănătate Publică Neamț va solicita medicilor de familie și spitalelor cu secții de boli infecțioase să transmită situația îmbolnăvirilor săptămânal.
DSP Neamț a transmis, deocamdată, o informare privind simptomele acestor afecțiuni, sfătuind populația să aibă mare grijă de propria sănătate: “Boala diareică acută este o îmbolnăvire survenită brusc, caracterizată printr-o frecvenţă mai mare, o consistenţă scăzută şi aspect diferit al scaunelor faţă de normal.
Prin scaunele diareice se pierd apă şi săruri minerale (deshidratare) ajungându-se la epuizarea bolnavului sau la deces în cazul sugarilor şi copiilor mici.
Boala diareică acută poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau paraziţi care pătrund în organism prin apă şi alimente. Sindromul hemolitic-uremic este un sindrom clinic sever care se caracteri-zează prin insuficienţă renală acută, anemie şi o scădere severă, bruscă a număru-lui de trombocite. Apare în special la copiii cu vârsta sub 5 ani şi este determinat de Escherichia coli enterohemoragic, virulenţa tulpinilor acestui tip datorându-se, în principal, unor toxine denumite shigatoxine sau verotoxine”, a subliniat dr. Mirela Grădinaru, purtător de cuvânt al DSP Neamț.
DSP a emis și o serie de informații privind simptomele de toxiinfecţie alimentară, explicând, prin intermediul specialiștilor, că semnele de boală apar la maximum 72 de ore după consumul unor alimente contaminate cu microorganisme sau toxine microbiene: greţuri, vărsă-turi, dureri abdominale, diaree cu sau fără febră, ameţeli, stare de şoc.
“Germenii implicaţi în apariţia toxiinfecţiilor alimentare aparţin mai multor genuri microbi-ene cum ar fi: Salmonella, Shigella, Escherichia Coli, Proteus, Clostridium. Aceştia produc îmbolnăvirea datorită înmulţirii lor în aliment şi/sau toxinei pe care o eliberează. Alimentele implicate cel mai frecvent în producerea toxiinfecţiilor alimentare sunt: preparatele de ouă şi carne, lactatele, cremele, maioneza, îngheţata. Toxiinfecţiile alimentare sunt mai frevente în sezonul estival, iar gravitatea clinică depinde de germenii incriminaţi precum şi de cantitatea de aliment ingerată”, amai precizat dr. Grădinaru.
Măsurile de profilaxie recomandate sunt evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate; asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 – 8 º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 – 3 ore de la preparare (refrigerare); consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider; spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor. Fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabile ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor. De asemenea, trebuie evitat consumul alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăji-turi, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.
În prezenţa febrei, vărsăturilor repetate, scaunelor frecvente şi lichide (cu mucozităţi şi sânge) prezentarea la medic este obligatorie, subliniază medicii, transmițând totodată că este contraindicată administrarea fără avizul medicului a medicamentelor antidiareice şi a antibioticelor.
Geanina NICORESCU