Cu prilejul aniversării, pe data de 15 iulie, a Zilei Mărcii Poștale Românești, Romfilatelia sărbătorește un secol de la victoriile armatei române pe câmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz, lansând o emisiune comemorativă cu titul Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”.
Acest proiect filatelic cuprinde două mărci poștale și un album filatelic. Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic „prima zi”, ca forme de machetare fiind folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre și o vignetă. Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul de 2 timbre al emisiunii și plicul „prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar, în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245, informează Romfilatelia.
Bătălia de Mărăști a început în ziua de 11 iulie (24 iulie, pe stil vechi) 1917, cu o puternică mobilizare a artileriei, care a cauzat distrugeri însemnate dispozitivului inamicilor. Ofensiva de la Mărăşti a fost o adevărată capodoperă de artă militară, evidenţiind calităţile de comandant ale generalului Alexandru Averescu. Frontul duşman a fost distrus pe o lăţime finală de 30 de km şi o adâncime de 20 de kilometri. Au fost eliberate peste 30 de localităţi. Victoria de la Mărăşti a probat calităţile deosebite ale ostaşilor români, ale comandanţilor de diferite ranguri şi a avut deosebită semnificaţie morală, reprezentând o revanşă faţă de suita de înfrângeri din toamna anului 1916.
Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu
Bătălia de la nord de Focşani, cunoscută în istoriografie ca „bătălia de la Mărăşeşti”, a fost cea mai mare confruntare de pe Frontul român din vara anului 1917 şi una dintre cele mai ample purtate de Antanta în acelaşi an.
Pe frontul de la Mărăşeşti s-a remarcat Ecaterina Teodoroiu, al cărei chip este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Începutul războiului o găseşte la spitalul din Târgu Jiu, unde, ca infirmieră, acorda îngrijiri răniţilor, printre care se afla și fratele său, Nicolae. Moartea acestuia o detemină să intre în luptă ca soldat activ. În data de 9/22 august 1917, în fruntea unui pluton de infanterişti pornit la atac, cade lovită de gloanţele inamicului. La Târgu Jiu, în Piaţa Prefecturii Gorj, i-a fost dedicat un monument, în semn de recunoștință pentru sacrificiul său.
Conducerea trupelor române a fost încredinţată generalului Eremia Grigorescu, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, cel care, în prima bătălie de la Oituz, lansase îndemnul eroic: „Pe aici nu se trece!”, cuvinte care au intrat în conştiinţa neamului, ca expresie a jertfei Armatei Române.
Generalul Eremia Grigorescu s-a stins din viață în anul 1919, fiind înmormântat, conform dorinţelor sale, lângă ostaşii eroi din Mausoleul de la Mărăşeşti.
„Capul de bour”, prima emisiune de mărci poștale românești
Ziua de 15 iulie 1858 este data apariţiei primei mărci poștale emise în țara noastră, de către Principatul Moldovei. Este vorba despre celebrul „Cap de bour”, primele timbre din această serie fiind puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, pe 22 iulie 1858. Circulaţia lor a fost însă limitată, pe data de 31 octombrie 1858 acestea fiind retrase.
Tirajul primei emisii poştale româneşti a fost de 6.000 de timbre cu valoarea de 27 de parale, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale şi 6.000 de timbre la 108 parale. Mărcile poştale „Cap de bour” din prima emisiune sunt printre cele mai valoroase pentru că au circulat puţin şi au fost retrase în octombrie 1858. Încă de la apariţie au fost considerate timbre de colecţie, valoarea lor continuând să crească. A doua emisiune a cuprins timbre având trei valori distincte: 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale.
În prezent, „Capul de bour” poate fi găsit în cataloagele celor mai mari case de licitaţie din lume, la sume astronomice. Preţul de pornire pentru cele de 27 de parale, ştampilate, pleacă de la câteva mii de euro, iar cele neştampilate pot atinge 100.000 de euro. Timbrele de 81 de parale sunt estimate la licitaţii la zeci de mii de euro.
Potrivit filateliştilor, în jur de 750 de exemplare de „Cap de bour” se mai află astăzi în lume, din acestea estimându-se că doar 50 s-ar afla în România.
Irina NASTASIU