De ce unii oameni se bucură când li se confirmă cancerul?(II)

Doctor MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare

Am întrebat-o: Cine îți promite că bunăvoința ta și evitarea certurilor nu o să te aducă în același punct, de conflict?

Un capitol foarte interesant și semnificativ a fost capitolul de relații sexuale. Dacă înainte, relațiile sexuale erau un pic forțate și doar pentru a avea soțul plăcere, când avea o vârstă mai tânără, gândurile și puterile ei erau mai mari, putea să-și facă plăcerea și în afara căsniciei. Astăzi, la o vârstă mai înaintată, parcă își spune: cine o să se uite la mine? Cine o să mă vrea? Nu mai pot să fiu ce am fost, trebuie să accept bătrânețea, nu mă mai interesează libidoul care este în fiecare din noi și care ne dă gustul vieții, mă interesează să supraviețuiesc și cât mai am de trăit să știu că nu fac un păcat. Astăzi, din punctul meu de vedere sunt mai credincioasă și nu mai pot să fac lucruri pe care le puteam face înainte.

Și acum, doamna renunță la plăcerile vieții, la spontaneitate, la curiozități, la libidou care a venit odată cu noi pe lume iar noi îl șlefuim și îl canalizăm să ne fie bine, care este focul și energie pe care ne-a dat-o Dumnezeu și nu avem voie să o stingem! Este adevărat, că există teorii care spun că omul ca și o parte din animale, simte când vine momentul să se stingă din viață. Semnele încep să apară și sunt apoi mai multe, până când, într-adevăr, omul cedează. Aceste persoane, care cred în aceste teorii, se împart în trei: 1. Ele spun că trebuie luptat până la capăt și nu trebuie să ne lăsăm învinși. 2. Trebuie să o iei ușor, nu prea multă luptă, dar nici prea mare lejeritate. 3. Există o grupă destul de mare, în care se încadrează și doamna, care s-a resemnat și care ajută și grăbește deznodământul.

Eu, ca psihoterapeut și ca om, pot încerca să fac tot efortul să provoc ca oamenii să se lupte și să ajungă încă o dată la echilibru. Am avut multe cazuri în care am reușit să scot oameni din gândirea negativă și din faza a treia în care se aflau, la prima fază, în care viața este o luptă pe toate fronturile. Dacă noi, la tinerețe, ne luptăm să fim acceptați, iubiți, să avem statut cât mai înalt, profesii bune, familii și o viață încântătoare, cu cât trece timpul și ne maturizăm cu vârsta, ne luptăm împotriva previzibilului final, cu posibilitatea de a merge cât mai bine pe o durată mai mare de viață.

Cum nu pot să schimb o atitudine clară și fermă pe care cineva și-a pus-o în gând, și să-l conving șă-și schimbe ideile, așa nu pot să fac un lucru când cineva este precis și decis că așa e viața. Totuși, mai am speranță în faptul că totuși este interesantă și are încredere în mine, chiar dacă este foarte adânc intrată în această stare de deprimare, de auto-iubire când boala din organele îi reclamă durere și suferință iar ea le dă o atenție sporită, resemnată.

Când am fost în vizită la  Auschwitz  și am văzut titlul la intrare și acolo scria „Arbeit macht frei” (Munca te face liber), nu am dat prea multă atenție semnificației adânci și existentialiste. Astăzi, sunt sigur că mulți oameni care doresc și visează să iese la pensie, nu știu ce îi așteaptă după asta (trebuie să scutim persoanele care, din momentul în care au ieșit la pensie, au stabilit un alt program de muncă și de activitate). Munca ocupă creierul zece ore pe zi, ca omul să nu se gândească la lucruri nefavorabile. Stând acasă, fără plan, fără nimic stabilit, fără întâlniri cu oameni și fără feed-back, se creează, încet-încet, fără să știm și să vrem, această stare de deprimare cum are această doamnă.

Sper că cititorii articolului să învețe și să ia la cunoștință că există și alte căi de a trata problemele medicale sau alte probleme, și, mai bine o oră înainte – mă refer la faptul că mai bine ne pregătim pe la 55 de ani, astfel ca toate aceste probleme să știm să le tratăm și nu este rușine de a merge la psiho-terapeut pentru fi ajutat.

Notă: personajul studiat în articol reprezintă o sumă de aspecte psihologice a mai multor pacienți, nu este unul singular și deci, nimeni nu se poate identifica cu el.

Dr. MIRON ITZHAK
Psiholog principal clinician cu drept de supervizare
Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie
Piatra
Neamț, str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter
Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214
e-mail: miron@ambra.ro
site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro