Toată discuția a pornit de la o cifră îngrijorătoare. În fiecare an, în Europa se aruncă 100 de milioane de tone de mâncare. Un român aruncă 180 de kilograme de alimente pe an, adică două porții de mâncare pe zi. Principala cauză, înscrisul de pe eticheta produsului alimentar depus pe raft.
Discuțiile generate de interpretarea fiecărui consumator a mesajului privind data de valabilitate de pe eticheta produselor alimentare contribuie din plin la menținerea unui grad de confuzie în ceea ce privește legătura reală dintre mesaj și siguranță, respectiv calitatea alimentelor, se arată într-o lucrare publicată în ediția de iulie a Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety.
Mai pe românește, consumatorii sunt dezorientați de explicațiile de pe etichete. Tocmai din acest motiv, multă mâncare ajunge la coş.
*Alimente aruncate la coş!!!
Această confuzie și neînțelegere, coroborate cu diversele forme de reglementare în ceea ce privește înscrierea datei de valabilitate pe etichete, ar putea genera pierderi financiare însemnate și ar putea contribui la o și mai mare risipă de alimente, potrivit studiului.
FAO estimează și el că nivelul risipei la nivel global reprezintă circa o treime din totalul cantității de alimente produse pentru consum uman.
Autorii studiului fac apel la o strânsă colaborare interstatală, astfel încât să fie abordate în comun provocările cu care se confruntă producătorii de alimente, retailerii, oficialitățile guvernamentale, consumatori și alți jucători, ca urmare a problematicii generate de neînțelegerile privind interpretarea termenulului de valabilitate de pe etichetă. Mai mult, aceștia îndeamnă la acțiune.
În primul rând, ei își doresc trasarea unui standard la nivel de industrie alimentară, astfel încât să fie dezvoltat un set de bune practici necesar unui sistem de marcare a datei de valabilitate pe etichetă mai consistent sau unic, unul care ia în considerare instrucțiunile de depozitare marcate pe ambalaj. Uniformizarea reprezintă primul pas al unei mai bune informări și a educării consumatorilor, care furnizează o direcție simplă și clară în ceea ce privește calitatea și siguranța.
*Mai simplu, mai pe înţelesul consumatorului!
Se vrea o modalitate de orientare simplă a clientului către o mai bună informare asupra calității alimentelor și siguranței alimentare. Datele statistice arată că mulți dintre consumatori încă nu înțeleg diferența dintre „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de” și, totodată, nivelul până la care gospodăriile domestice au ajuns să fie generatoare de risipă de alimente. Acest tip de comportament generator de risipă de alimente poate fi schimbat prin educație în ceea ce privește înțelesul tipăririi datei de valabilitate, importanța controlului temperaturii și timpul limitat la raft pentru anumite produse.
Nu în ultimul rând, se dorește o cercetare mai amănunțită în vederea evaluării și dezvoltării pe mai departe a unor tehnologii specializate, care ar putea furniza informații în ceea ce privește calitatea produselor alimentare sau siguranță.
* Europenii s-au mișcat și ei
Miniștrii Agriculturii din mai multe țări europene au venit cu această propunere, după ce au constatat că milioane de tone de mâncare bună pentru consum ajung la gunoi. Experții europeni susțin că unele alimente nu prezintă un risc pentru sănătate, chiar dacă sunt consumate după data înscrisă pe etichetă. În această categorie nu intră alimentele perisabile cum ar fi carnea, mezelurile sau lactatele.
Zahărul și oțetul sunt deja pe o listă de produse a căror etichetă nu trebuie să conțină sintagma „a se consuma, de preferință, înainte de”. Acum, oficialii europeni se gândesc să introducă pe aceeași listă și uleiul de măsline, cafeaua, sarea, murăturile și pastele făinoase.
O eventuală decizie de extindere a listei de valabilitate pentru alte categorii de produse va trebui să țină cont de denumirea generală a produsului, dar și de ingredientele și conservanții folosiți de fiecare fabricant, care pot afecta termenul de valabilitate.
Tina CONDREA