În județul Neamț s-a simțit destul de bine, dar din fericire nimeni nu a avut de suferit. „Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu a înregistrat nici un apel de la cetățeni, iar cadrele inspectoratului au realizat activități de monitorizare, nefiind înregistrate pagube materiale“, a declarat sublocotenentul Maricel Bucur Țepeș, ofițerul de presă al instituției.
Cutremurul s-a produs în zona Vrancea la o adâncime de aproape 91,6 km.
Nemțenii care s-au trezit sâmbătă și au aflat de acest cutremur au respirat ușurați, convinși că sunt sub protecție înaltă. Cei care l-au simțit și au ieșit noaptea, afară, deși a fost intens, dar de scurtă durată, au încercat să se liniștească povestind cum au trecut prin alte cutremure mai mari: cel din ’86, din data de 31 august, de magnitudine 7,1 și la o adâncime de 131,4 kilometri, produs la ora 00,28 și care a ținut mai mult decât cel de acum; de cele din 30 mai 1990, de 6,7 grade produs la 90 kilometri adâncime și cu replica puternică de a doua zi, de 6,2 grade, produs la 79 kilometri în scoarță; cel din 27 octombrie 2004, un alt cutremur mare, de 6 grade produs la 98,6 kilometri adâncime; dar și de cel din ’77, care a avut o magnitudine mare, de 7,4 grade, produs la 100 kilometri adâncime și care a ținut 55 de secunde, zguduind dramatic România și pe români. Teama de moarte, de una care nu știi când lovește și dacă lovește, a readus în discuție zilele acestea „semnele“ pe care pământul le-a tot dat în ultima vreme. Îngrijorarea celor atenți la armonia mediului în care trăiesc a venit mai ales după replica de a doua zi, din 24 septembrie 2015, când la ora 12:15 s-a produs un cutremur de 3,1 în județul Buzău, la o adâncime de 143 kilometri. Asta le-a amintit de numeroasele „zgâlțâieli“ din ultimele două-trei săptămâni, care sunt confirmate de datele înregistrate de Institutul Național de Fizica Pământului.
Au tot avut loc seisme în zona Vrancea începând cu data de 9 septembrie, cu magnitudini ce au oscilat între 2,3 și 3,2 grade, ce parcă au anunțat pe cel mai mare, de vineri noapte. Pământul s-a cutremurat ușor chiar în noaptea de 22 septembrie, când s-a înregistrat un seism de 3,3 grade (în zona Buzău, la 146 kilometri adâncime) și altul de 3,6 grade în Vrancea, la 132,4 kilometri adâncime. Cutremure, în luna septembrie, au fost în data de 20, în zona Vrancea (la 15,34, de 3,2 grade la 79,2 km, cu replica la fel de puternică la ora 15,37, de 3,1 grade, la 76 km adâncime și la ora 21,07 mai slab, de 2,8 grade la 92,5 km), în data de 18 septembrie în zona Vrancea (unul la ora 10,03 de 3,1 grade la aproape 142 km și al doilea la ora 20,24, de 2,5 grade la 110,5 km adâncime), în data de 17 septembrie (la ora 4,57, de 2,2 grade la 75,1 km, tot în zona Vrancea), în data de 16 septembrie (două seisme, unul de 2,5 și celălalt de 3,7 grade în zona Vrancea), în zilele de 15 și 14 septembrie (de 3,2 și de 3,5, la adâncime, tot în zona Vrancea), iar în zona Buzău, în data de 11 septembrie unul de 2,8 magnitudine.
În Neamț, într-o analiză a ISU există câteva imobile cu risc la seisme. Este vorba despre trei case particulare de pe strada Ștefan cel Mare, din municipiul Roman, care rămân încadrate în clasa I de risc seismic în urma expertizărilor făcute de specialiști. Blocul numărul 3, cel cu bulină roșie din Roman, de pe strada Titulescu, a fost refăcut de municipalitate.
În clasa II de risc sunt incluse alte imobile din județ, atât clădiri particulare, cât și instituții. În Piatra Neamț, este sala de sport a LPS, de pe strada Obor, construită în 1985, este blocul Viitorului nr. 18 din Piața 22 Decembrie (realizat în 1960), și mai figurează sediul Fundației de îngrijiri comunitare dar care între timp a fost reabilitat și modernizat. Mai sunt cuprinse în clasa II de risc Biserica Buna Vestire din Dărmănești, ridicată în 1790, clădirea spitalului vechi și a secțiilor de oncologie și dermatologie din cadrul Spitalului Județean, realizate în 1935 și 1938 și ar mai fi clădirea administrativă de pe strada Petru Rareș, la numărul 27C, un imobil realizat în 1913 dar dezafectat.
La Roman, există încadrate în clasa II de risc seismic mai multe imobile, printre care un ansamblu de locuințe cu parter și un etaj de pe strada Cuza Vodă, construit în 1923, imobilul cu locuințe și sediul AVPS de pe strada Ștefan cel Mare, construit în 1926. Pe strada Ștefan cel Mare mai sunt o clădire cu locuințe și spații comerciale ce a fost realizată la 1898, un alt imobil numai din parter, cu locuințe și magazine ce a fost ridicat în 1880, precum și un alt imobil realizat în 1891 și format numai din locuințe.
Cristina IORDACHE