Curriculum vitae ½ (16)

Gheorghe MOROȘANU

nihilsinegeo@yahoo.com

Spre jena mea, dar nu prea mare, căci nu mă îndatorase cu multe în timpul vieții, după numai câțiva ani i-am pierdut urma în cimitir. În comparație cu viața activă și bărbătoasă pe care a dus-o, sfârșitul său a fost complet lipsit de glorie. Dumnezeu să-l ierte!

Veceul lui nea Gavril. Marele proiect.

V-am spus că la familia Bîrdîzău veneau în vizită o seamă de boieri – „tovarăși“, aduși de unchiul Ion Bejan, care avea o funcție mare în Galați (cel puțin o dată a fost și Dăscălescu, ultimul prim-ministru al lui Ceaușescu, la vremea respectivă prim-secretar la Galați, șeful direct al unchiului meu).

În gospodăria lui nea Gavril, privata era în curte, undeva în spatele casei.

La una din aceste vizite, unul din boieri s-a dus acolo cu treaba specifică, și nu se mai întorcea. Când, în sfârșit, a revenit, a spus așa: nu-mi venea să mai plec de acolo. De pe veceul lui nea Gavril este cea mai frumoasă priveliște asupra Ceahlăului. (Amintiți-vă din Coșbuc: „Priveam Ceahlăul la apus…“ Nu știu de pe care veceu a văzut Coșbuc Ceahlăul, dar nu putea fi decât cam din același loc, aproximativ.)

Am reținut această poveste și am verificat-o și eu de multe ori. Dar, după un timp, fantastica priveliște mi-a fost refuzată. Nea Gavril, insensibil la efectele artistice, mutase cabina intimă cu ușa în altă parte, și totul s-a dus de râpă.

Marele proiect este al meu. Vreau să fac, în aceeași grădină sau în apropiere, un veceu nou, înalt ca un turn Eiffel, cu steagurile român și european în vârf, cu mai multe scaune specifice așezate corespunzător spre muntele magic, cu o conductă colectoare dirijată spre groapa de jos, cu o măsuță în față pentru băut cafeaua, sau lectură, sau altele, unde alți boieri sau prieteni ai mei să vină și să admire muntele sfânt. Ce ziceți, dau lovitura ca întreprinzător în turism?

Partea anterioară ( Curriculum vitae ½ (15) )
Partea următoare ( Curriculum vitae ½ (17) )