Programul manifestării de la Târgu Neamţ a cuprins o sesiune de comunicări ştiinţifice, la care au participat muzeografi şi profesori de istorie, între care amintim pe Gheorghe Radu şi Dan Mihăilescu de la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, Vasile Vrânceanu, Roxana Diaconu şi Cătălina Dănilă de la Târgu Neamţ.
A urmat lansarea volumului semnat de prof. Gheorghe Radu, „Marea Unire şi judeţul Neamţ”, iar la final a fost vernisat exponatul lunii decembrie. Un impact deosebit l-a avut prezenţa unui grup de elevi de la Liceul Tehnologic Oglinzi, care au susţinut un mic program artistic.
„Ne bucură faptul că invitaţia noastră de a realiza o întâlnire prin care să marcăm momentul Marii Unirii a avut ecou. Prezenţa colegilor de la Piatra-Neamţ, dar şi a profesorilor din Târgu Neamţ, alături de elevi a constituit un bun prilej pentru a discuta aspecte variate legate de înfăptuirea acestui important deziderat naţional. Faptul că s-au prezentat aspecte generale sau chestiuni legate de specificul local şi implicarea celor din judeţul Neamţ la făurirea unui stat naţional, precum şi modul cum percepem patriotismul astăzi, credem că a făcut din acest eveniment unul cu impact”, a declarat dr. Vasile Diaconu, de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.
De tema Unirii se leagă şi „exponatul lunii decembrie”, vernisat cu acest prilej. Exponatul prezentat publicului este un document de la 1857, intitulat „Dorinţele româniloru”. ,Această raritate documentară reuneşte cele mai importante năzuinţe ale românilor, care au stat la baza actului unirii de la 1859. Cele opt puncte principale erau legate de dorinţa unirii provinciilor româneşti într-un singur stat, respectarea drepturilor Principatelor, prinţ străin ales dintr-o dinastie a Europei, puterea legiuitoare să fie încredinţată unei adunări obşteşti, supunerea străinilor din Principate la legile ţării şi recunoaşterea dreptului Principatelor de a-şi întemeia relaţii comerciale”, a adăugat dr. Vasile Diaconu.
Documentul este semnat de 50 de personalităţi politice ale vremii, printre care şi Mihail Kogălniceanu. Textul reprezintă, de fapt, programul „Partidei Naţionale”, care a fost făcut cunoscut publicului la Iaşi, de către Mihail Kogălniceanu, în 1857.
Implementarea conceptului „Exponatul lunii” reprezintă o modalitate inedită prin care Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ îşi valorifică piesele muzeale. Selectarea unui obiect deosebit şi prezentare lui individuală au drept scop îmbunătăţirea percepţiei asupra artefactelor cu valoare istorică, precum şi promovarea lor.
Irina NASTASIU