Pe nedrept, caprele au fost neglijate multă vreme de fermieri, care le considerau ca fiind ”vacile săracilor”. Asta pentru că ele se adaptează foarte bine la condițiile de viață oferite, sunt rezistente la temperaturi mai scăzute și mănâncă mult mai puțin decât o vacă sau o oaie. Cu aceeași cantitate de mâncare, o capră produce de două ori mai mult lapte decât o oaie. De aceea sunt preferate de țăranii din zonele slabe din punct de vedere agricol, acolo unde nu există suficiente furaje pentru creșterea vacilor.
*Laptele de capră, ca medicament
Calitățile laptelui de capră sunt recunoscute ca fiind un antiinflamator natural, stimulează sistemul imunitar, reduce riscul de cancer la sân sau de atac cerebral. Laptele de capră este atât de sănătos pentru simplul motiv că acest animal își alege singur ”meniul”. Din multitudinea de ierburi care cresc spontan pe pășuni, capra alege plantele medicinale și fructele arbuștilor, precum cătina sau păducelul. Specialiștii spun că laptele de capră de pășune se apropie foarte mult de laptele matern în ceea ce privește calitățile sale terapeutice.
Beneficiile consumului de lapte de capră au fost promovate intens, iar rezultatele se văd.
*Fermele, profitabile chiar după primul an de activitate
Încet, dar sigur, caprele au ajuns să fie tot mai căutate și de fermieri nemțeni, interesați de creșterea lor, nu neapărat de sacrificarea liezilor. În momentul de față, în evidențele APIA Neamț sunt cereri de subvenții pentru 30.000 capre. În realitate sunt cu mult mai multe. Asta pentru că nu toată lumea solicită subvenție, în condițiile în care valoarea sa este scăzută. Anul trecut, cuantumul a fost de doar 36 lei pentru o capră.
Astăzi, creșterea caprelor a devenit una din principalele afaceri profitabile chiar după primul an de activitate. Un litru de lapte de capră se vinde cu 3,5 lei. E drept însă că productivitatea este mai scăzută comparativ cu cea a unei vaci de lapte. Capra oferă zilnic trei litri de lapte, în medie, și asta doar opt-zece luni pe an, cât ține perioada de lactație. Dacă un fermier deține o sută de capre, poate ajunge să încaseze venituri frumușele de peste 125.000 de lei din vânzarea laptelui. Vorbim însă de rasa de capre Carpatina, foarte des întâlnită pe pășunile românești, în proporție de 75% din efectivul total. Numai că are o productivitate mai scăzută față de suratele ei europene, din rasele Alpine și Saanen.
Produsele din lapte de capră -specialitățile de brânză – se vând bine, atât pe piața românească, cât și la export.
La ora actuală, România este pe locul cinci în Uniunea Europeană în ceea ce privește efectivele de caprine. La nivelul Uniunii Europene cerera de lapte de capră este mai mare decât oferta. În special la laptele de capră medicinal, cel obținut de la capre hrănite doar cu plante medicinale, crescute pe pășuni. Asta reprezintă o oportunitate și pentru fermierii nemțeni, de care ar trebui să profite.
Din păcate, puțini fermieri ajung însă pe piețele din străinătate. Cei mai mulți se plâng că îi omoară birocrația privind omologarea produselor.
Tina CONDREA