Să vă povestesc despre Paştele petrecut undeva într-un sat basarabean, la vreo 40 de kilometri de frontiera cu România. E vineri, chiar în Săptămâna Mare, când gospodinele de peste Prut încep pregătirile pentru Masa Pascală. La putin timp după primul cântat al cocoşului, o gospodină moldoveancă se pregateşte pentru o zi de muncă. Tanti Ecaterina, o femeie înaltă şi bine făcută, nu a stat mult pe gânduri şi se duce în poiata cu orătănii ca să prindă cocoşul cel mai mare şi o găină moţată pentru zamă şi răcituri. După ce jumuli cele două orătănii, tanti Ecaterina portionă carnea şi o puse la fiert în ceaune diferite, fiecare cu rostul sau. Cum zama iese tare bună dacă în ea purcede ceva zarzavat proaspat, gospodina noastră se duce în grădină şi culege pătrunjel şi ceapă verde, pe care le spală şi le taie mărunt, după care le aruncă în apa fierbinte. Dupa ce a pus şi morcovul tăiat rondele, gospodina s-a apucat să pregătească taieţeii din făină de grâu, două ouă, apă şi sare, ingredientul care dă gustul bun în zamă. Cum cărniţa galbenă fierbea în linişte şi la foc domol, pe plita încinsă cu lemne de fag, iar taieţeii de casă se uscau şi ei pe pilijancă, tanti Ecaterina începuse să amestece aluatul pentru pască şi cozonac: ”Aluatul trebuie să stea bine la dospit că altfel nu iese bun cozonacul, desigur că şi frământatul trebuie să dureze aproape o ora. În loc de miez de nucă, vom pune halva”, ne spune tanti Ecaterina.
Separat de toate acestea, basarabeanca a pregatit şi aluatul pentru pâine. La aproape o oră, când cozonacii şi pâinea se “odihneau” în tăvi pentru a creşte, tanti Ecaterina şi fiica sa, au încins cuptorul pentru a putea rumeni aceste delicatese. După ceva vreme, pasca, cozonacii şi pâinea stateau la loc de cinste în ştergare, pe o masă din sarai.
În zama fierbinte, plutea pătrunjelul tăiat mărunt, iar răciturile puse în farfurii îşi găsiseră linistea în camara friguroasă. După acest efort, mai spre seară, tanti Ecaterina pregăti şi carnea pentru catlete, asemănătoare cu piftelele românesti. Cum mâinele pricepute le facu repejor, moldoveanca a vrut să pregătească şi un ceaun de sarmale, pe care însă le-a pus la fiert a doua zi. Tot sâmbătă, gazda noastră a boit şi ouăle în roşu, a mers la magazinul din sat pentru a cumpăra mai multe feluri de sileotcă, altă mâncare traditionala moldovenească, ce nu lipseşte de la nicio masă de sărbătoare.
V. ANDRIEŞ