Copilăria faţă în faţă cu sacrificiul şi succesul / Pianistul Iulian Trofin şi copiii săi talentaţi

 Într-un sat aflat la jumătatea distanţei dintre Roman şi Piatra Neamţ, într-o casă caldă şi primitoare, găseşti un pian din anii 1700 şi un profesor cu o inimă la fel de mare ca şi talentul său, care şi-a propus să investească în copiii ce iubesc muzica şi care sunt capabil să dea la schimb copilăria pe sacrificiu. În satul Budeşti din comuna Făurei, profesorul Iulian Arcadie Trofin s-a reîntors acum 11 ani din Italia şi a hotărât împreuna cu soţia sa să le acorde o şansă copiilor cu care soarta nu a fost darnică. Aşa a început să îi ajute pe o bună parte din copii din sat care proveneau din familii nevoiaşe şi care îşi doreau să înveţe. A înfiinţat o fundaţie care îi poartă numele şi s-a pus pe treabă. Talentul şi cunoştinţele sale muzicale plus experienţa dobândită prin sutele de concerte susţinute de-a lungul timpului în toată lumea i-au fost de ajuns ca să poată împărtăşi şi elevilor pasionaţi de muzică tainele notelor şi dragostea pentru sunetele pianului său.

Să începem cu povestea din anii ’80

La doi ani după terminarea Conservatorului la Iaşi, Iulian Trofin obţine premiul întâi la un concurs naţional de interpretare la pian şi profitând de faptul că guvernul comunist „dorea exportarea inteligenţei umane” pleacă în Italia pentru a concerta şi a susţine cursuri de specialitate. Venea doar când expira viza în ţară, ca mai apoi, după ce România şi-a deschis graniţele să solicite statului italian cetăţenia şi să se stabilească definitiv în această ţară. „Pentru prima oară birocraţia din ţara noastră a fost de apreciat şi mi-a făcut bine, întrucât deşi renunţasem la cetăţenia română în schimbul celei italiene, aşa cum cereau legile de atunci, din cauza întârzierilor, am rămas cu dublă cetăţenie. Astfel că, atunci când am luat decizia de a mă reîntoarce în ţară nu a mai fost nici o problemă” ne povesteşte zâmbind, profesorul pianist Arcadie Trofin. La vârsta de 30 de ani îşi propune ca peste 10 ani să poată deveni independent financiar, sau, cum îi place să spună „un şomer de lux”, şi chiar să îşi ajute românii lui talentaţi să „spargă” graniţele ţării şi să uimească străinii prin cultura lor muzicală. Şi gândul său avea să devină realitate exact aşa cum îşi propusese.

Se întoarce în satul natal al soţiei şi începe prin a-i ajuta pe copii din comună. Înfiinţează o fundaţie apoi sistemul after school, chiar în propria casă, cu o masă caldă pregătită de soţia acestuia şi cu lecţii de desen, calculator, activităţi muzicale şi pregătirea lecţiilor pentru şcoală. „Un an de zile a funcţionat această metodă de lucru, însă pentru că o parte au renunţat, grupul celor care doresc să studieze s-a micşorat, însă chiar şi aşa Camelia Trofin, soţia pianistului îşi dedică timpul şi acum copiilor talentaţi. „Ultima preocupare a fost de a exersa cu câţiva copilaşi pentru un concurs de desen din Japonia. Au trimis câteva lucrări şi îşi aşteaptă norocul” ne-a spus pianistul profesor Iulian Trofin. Deşi a avut peste 800 de apariţii scenice încântând publicul din toată lumea, profesorul nu s-a oprit din exerciţii însă de data aceasta le dă elevilor care doresc să-şi lase amprenta în lumea muzicii. „Vin elevi să exersăm pentru diverse concursuri din toată ţara, şi din Cluj, Bucureşti, Iaşi, dar şi din Roman sau Piatra Neamţ. „La mine pregătirile nu sunt cronomentrate, când este vorba despre un concurs se studiază şi câte o zi cu mici pauze. Astăzi, cu greu îndrăznesc să mai spun că pentru succes este nevoie de sacrificiu, însă elevii mei ştiu acest lucru şi nu se sperie de orele de pregătire. Sunt copii care sunt trimişi cu microbuzele la noi, pentru că nu au timp sau posibilităţi materiale, îi aştept în staţie îi aduc acasă şi tot eu îi duc la microbuz” ne-a povestit profesorul Trofin. Şi acest gest este unul neînsemnat dacă este să ne referim la faptele de binefacere ale profesorului din Budeşti. După cum însuşi spune, a învăţat de la occidentali să se uite şi să se gândească şi la aproapele său, nu numai la el. Şi astfel, din banii adunaţi prin Fundaţia sa, din pregătirile la pian a întins mâna copiilor bolnavi, făcând posibilă recuperarea acestora la spitalele de specialitate din străinatate, oferă o masă caldă şi lecţii câtorva copii din sat şi chiar suportă o parte bună din cheltuielile de deplasare şi participare la concursuri internaţionale de interpretare, pentru toţi elevii săi talentaţi. „În vara asta trei copii, generaţii diferite, Teodora Arabu de 9 ani, Andrei Preda de 14 ani, foşti elevi ai şcolii de muzică din Roman şi Marius Manole student în anul II al Conservatorului din Iaşi. Au concertat la Viena, unde au participat peste 100 de invitaţi. De apreciat că toţi elevii mei cântă fără partituri, ştiu piesele integral şi asta subliniază încă odată efortul şi munca depusă de ei pentru a savura succesul şi, de ce nu, apaluzele neîntrerupte la final, care le aduc zâmbetul în priviri” a mărturisit pianistul Trofin.

După faptă şi răsplată-succesele elevilor săi

Munca, dăruirea şi dragostea pentru elevii săi „i-a împins” pe scenele lumii din Viena, Salzburg, Glasgow, Bruxelles pe toţi aceia care au ascultat cu sfinţenie indicaţiile mentorului lor. „Timp de 10 ani am avut peste 26 de proiecte internaţionale pentru copii care au avut prilejul de a cânta pe scenele multor ţări, demonstrând astfel că România are copii talentaţi, construind astfel un pod de spirit între ţara noastră şi celelalte state ale Europei” a punctat pianistul Iulian Trofin. Nu a mărturisit-o, însă s-ar bucura enorm ca toţi elevii săi să-i calce pe urme şi să cânte pe scenele din toate ţările Europei, dar şi din Statele Unite şi chiar din Africa. Se consideră un om fericit şi crede că a avut o viaţă frumoasă, chiar dacă a plecat de lângă familia sa încă de la 13 ani şi a muncit ca să ajungă la succes. Şi-a promis de asemenea să înveţe la nesfârşit atâta timp cât există talente care trebuie descoperite şi scoase la lumină pentru încântarea sufletului.

Simona VASILIU