– final; final deschis, evident –
CONCLUZII
„Convinge judecătorul” este o carte care suplineşte jumătate din lacunele învăţămîntului juridic românesc, dacă nu cumva le suplineşte chiar pe toate.
Fiind atît de umană şi normală, relevînd atît de direct lacunele şi prostiile învăţămîntului judiciar – în speţă INM, dar mai există şi alte aspecte: seminarii, inspecţie, acţiuni disciplinare pe motive stupide etc., – mă mir că atitudinea autorului nu este şi revoluţionară, în sensul de a propune şi soluţii radicale.
Dar autorul, în gentileţea lui, ne-a mai lăsat ceva de făcut şi nouă: cititori, judecători activi sau retraşi, cetăţeni, alegători, public.
Concluzia este, fără gentileţuri, deşi au şi acestea rolul şi farmecul lor: maestrul Neacşu ne-a oferit un dublu profit: un regal de lectură şi o mulţime de învăţăminte practice.
Mulţumim, şi mai poftim. De exemplu, văzînd talentul de prozator al autorului, aş citi o carte despre aventura sa CSM-istă. Merită scrisă, ori este deja în proiect?