- Între Consiliul Județean Neamț, ca autoritate administrativă județeană și primăriile din județ este vitală colaborarea cu ministrul dezvoltării, pentru că toate proiectele importante de dezvoltare a localităților trec prin acest minister care are în atribuții și accesarea fondurilor europene.
- Shhaideh este un ministru care a vrut să ia pulsul țării, și încă de la începutul mandatului, chiar acolo unde bate el, nu prin teleconferință și nici în spatele ușii capitonate a unui birou frumos amenajat. În acest sens, invitația președintelui CJ Neamț, Ionel Arsene, a venit în întâmpinarea voinței celui de al doilea om din Guvernul României. Rămâne de văzut dacă intervențiile pe care le-a promis primarilor din Neamț la Ministerul Apelor și Romsilva va îmbunătăți relația primăriilor cu Apele Române și Direcția Silvică.
- Actualul ministru al dezvoltării și actualul președinte al Consiliului Județean sunt primele oficialități care au atacat, de 10 ani încoace, frontal, o problemă delicată și, se știe, aproape fără soluție, riscul seismic al Spitalului Vechi și Secției Oncologie. La fața locului.
De ce poate beneficia județul Neamț?
Pachetul de servicii de bază (10S) este prioritar în special în mediul rural, pentru a asigura un nivel minim al calității actului administrativ în relația cu cetățenii. Conform Programului de guvernare, este vorba despre domeniile sănătate, educație, apă-canalizare, energia termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.
Măsurile propuse în Programul de guvernare pentru modernizarea satului vizează: creșterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 77% (în prezent) la 87% (până în 2020); creșterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% (în prezent) la 60% (până în 2020); atingerea țintei de 61% drumuri modernizate (până în 2020), față de circa 38% (cât avem în prezent) și 100% școli cu autorizație de funcționare, până în 2020; creșterea procentului de proprietăți cadastrate și înregistrate de la 40% (în prezent) la 80% locuințe și 100% la terenuri agricole.
Sursele de finanțare pentru aceste categorii de investiții sunt asigurate prin programele europene, la care se adaugă programe guvernamentale precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Comasarea fostului Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu Ministerul Fondurilor Europene a avut ca obiectiv tocmai mai buna corelare a programelor gestionate de cele două instituții.
„Invit primarii sa facă o analiză a situației actuale și a nevoilor locale, în funcție de care să își prioritizeze investițiile din anii următori. Experiența ne spune că e esențial să se concentreze pe proiecte în infrastructura care asigură serviciile de bază – alimentare cu apă, canalizare, drumuri – și abia apoi să se gândească la alte categorii de investiții. Cu privire la finanțare, consider că fondurile europene sunt pe lângă PNDL, prioritare. Avem în plan ca, în acest an, să lansăm apelurile de proiecte pentru toate liniile de finanțare, așadar primăriile au mai multe resurse de finanțare la dispoziție“, a declarat vicepremierul Sevil Shhaideh.
„Am avut deja întâlniri cu Asociația Comunelor din România în care am discutat ce ține de Ministerul Dezvoltării, dar astăzi au apărut întrebări legate și de alte ministere. Vom mai avea întâlniri cu membrii asociației, primarii de comune din toate județele, la care vom invita și reprezentanți din Ministerul Agriculturii și AFIR, ca să putem discuta punctual ceea ce ei ne semnalează cu privire la Programul Național de Dezvoltare Rurală. Este un program european esențial pentru sate și comune, pe care îl completăm cu un program guvernamental – Programul Național de Dezvoltare Locală“, a precizat vice-prim-ministrul Sevil Shhaideh.
Finanțări până în 2019 pentru județul Neamț
Prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2015-2019 au fost finanțate 187 obiective cu o valoare totală alocată de 527.672.436 lei, din care a fost decontată suma de 315.149.743 lei.
Pe alimentări cu apă au fost finanțate 20 de obiective în valoare de 73.370.558 lei din care s-au decontat 22.161.265 lei.
Pe drumuri au fost finanțate 95 de obiective în valoare de 315.447.402 lei din care s-au decontat 265.235.860.
Pe canalizare au fost finanțate 15 obiective în valoare de 92.809.747 lei din care a fost decontată suma de 23.210.290 lei.
Pe școli au fost finanțate 34 de obiective în valoare de 31.510.247 lei din care a fost decontată suma de 5.978.001 lei.
Pe alte obiective (sedii primării, dispensare, săli de sport) au fost finanțate 23 proiecte în valoare de 12.534.482 din care a fost decontată suma de 7.564.327 lei.
Fonduri europene
Absorbție deosebit de slabă în guvernarea Cioloș. Ministrul le-a prezentat ca pe a doua prioritate și, în acest sens, „împreună cu toți directorii de autoritate de management ne-am asumat faptul ca la 31 decembrie 2017, România să ramburseze, din toate fondurile europene alocate, 5,2 miliarde euro. Probabil că față de anul 2016, când rambursările au fost zero, suma poate părea mare, dar este încă insuficientă față de ceea ce ar fi trebuit să fie“.
Legea Prefectului, a funcției publice și a Codului Administrativ
Vicepremierul a declarat la Piatra Neamț: „A treia prioritate a mea este partea de reformă a administrației publice, care de circa o lună de zile se află în dezbatere. Vorbim de un Cod Administrativ, care reunește în premieră toată legislația importantă pentru administrația publică. Vorbim de statutul funcției publice, cel al alesului local, Legea 215 a administrației publice locale și Legea 340 a prefectului. Lucrăm, de asemenea, la Legea Prefectului, pornind de la premisa că este o funcție de demnitate publică. Toate aceste acte normative vor fi introduse într-un Cod administrativ. Sperăm ca până la finalul lunii aprilie să terminăm dezbaterile și la finalul lunii aprilie să trimitem acest cod ca proiect de lege la Parlament, să intre în dezbatere și acolo și la final de iulie, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare, acest cod să fie adoptat“.
Ministrul dezvoltării a mai precizat că, începând cu 1 ianuarie 2018, se va revizui modul de funcționare a autorităților, astfel încât cotele defalcate din impozitul pe venit destinate bugetelor locale va crește de la 71,5% la 100%.
Mariana OLTEAN TUDOSE