Conacul Styrcea din comuna Văleni a intrat într-un proiect de restaurare a ORDINULUI ARHITECTILOR DIN ROMANIA. Recent înscris în lista Monumentelor Istorice, conacul a câştigat premiul I la secţiunea ”RESTAURARE.CONSOLIDARE. CLĂDIRI RESTITUITE COMUNITĂȚILOR”, menţionează Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ. În anul 1836, familia Styrcea intră în posesia terenului de 3600 ha, odată cu căsătoria Ecaterinei Styrcea Vâlceanca – filantropist. Ansamblul conacului în discuție reprezintă „Casa spirituală a familiei Styrcea”, iar restaurarea casei de la 1800 ia în calcul, înca de la început, o strategie globală a.î. ansamblul să poată deveni o entitate independenta, servind atât ca reședință pentru familia Styrcea, dar și ca loc de muncă pentru săteni și spatiu pentru activități educative – workshopuri. Studiul peisajului cultural a luat în calcul activitățile comunei, directa legătură peisajera cu Vârful Toaca, vecinătatea cu biserica – monument istoric – de la 1504 ctitorită de Ștefan cel Mare, pădurea, arboretul, plantațiile din secolul trecut, fostele grajduri CAP, turnurile de apă și construcțiile utilitare. Dintre construcțiile anexe amintim hambarul de foarte mari dimensiuni, organizat pe 3 niveluri, din care ne putem da seama de anvergura agriculturii de la vremea aceea. Pentru acest spațiu s-a facut acum un studiu de teatru pentru studenți. Alt aspect, grădinile, reprezintă un subiect complet special, acestea împarțindu-se in urmatoarele categorii: de reprezentare (ax spre Vf. Toaca), utilitare (pt plante și legume), de distracție, pentru cai și arboretul (cu zona de plimbare, copaci gingko, stejar piramidal ș.a.). Casa: – consolidari fundații, hidroizolații și drenaj. Sistematizare verticală. – sondajele au dat nivelurile la pardoselile parterului și au stabilit stratificațiile inițiale. S-au respectat cotele de calcare inițiale și s-au adaugat termoizolațiile necesare. Zonele de băi de la parter au fost tratate pentru a putea asigura utilizarea lor de persoane cu handicap. – zidariile din pereții structurali au fost păstrate, marea lor majoritate. S-au facut intervenții de consolidare locale la buiandrugi si rețeseri în zonele fisurate, folosindu-se exclusiv mortar de var. – șarpanta a fost consolidată folosindu- se, pe cat posibil, elementele de lemn existente, geometria acoperișului a fost respectată și s-au folosit pentru mansardare doar zonele cu gabarit convenabil. – Coșurile pentru sobe au fost menținute deoarece s-au refacut sobele pentru încălzire, dar și din motive legate de ventilație. Astfel, o parte din coșuri asigură ventilația continuă a unor spații de la parter. – tinichigeria a fost adaptată la acoperișuri de șiță pentru a putea fi mai ușor controlată întreținerea fațadelor văruite. – finsajele sunt cele traditionale: tencuieli cu mortar de var și zugrăveli de var. Profilatura decorativă facută la fața locului, trasă în mortar de var. – ferestrele au fost refăcute în totalitate. – ușile au fost recuperate in proportie de 50% si reabilitate pentru a fi din nou refolosite. Ușile noi au preluat elementele decorative ale celor vechi. – sobele au fost cumparate din diverse locuri si refacute pe pozitiile initiale, folosindu-se cahle smălțuite. Exista si cateva sobe facute din zidarie, tencuite in acord cu arhitectura încăperilor Istoria conacului. Cum şi-a luat familia Styrcea averile înapoi Cererea pentru împroprietarire a fost depusă de Michael Styrcea, în 2003, moştenitorul lui Ioan Victor Stârcea – un apropiat al Casei Regale Române în perioada interbelică. Conform actelor depuse la dosar, moştenitorul cere suprafeţe întinse de teren, clădiri şi alte multe şi variate bunuri, valoarea totală a acestora depăşind 190 milioane de lei la nivelul anului 1945, când au fost confiscate. S-au cerut 739 de hectare de pădure, din care 501 de stejar si 238 de fag, la care se adauga 264 de hectare de zăvoi, cu copaci de diferite esente, o plantaţie de nuci de 12 hectare, 50 de hectare de teren arabil, trei hectare de vie, dar si un parc dendrologic, în care se afla înca specii unicat în Europa. La acea vreme a fost cerută şi şcoala ce poarta numele „Ecaterina Stîrcea“, primaria, dispensarul, postul de poliţie, chiar şi biserica satului, împreună cu parcul, clădiri aflate în obiectul de inventar din 1945. Tot familiei Styrcea i-au revenit conacul acum aflat în reabilitare, trei mori, din Cioplesti, Văleni şi Moreni, dependinţele si instalatiile activităţilor agricole, grajduri, coteţe, atelier de reparatii, instalatie de irigatii, uzina electrică. Cererea de retrocedare a fost detaliată cu 780 de animale, dintre care, unele de rasă. La data evaluării dosarului de retrocedare, nepotul boierului (un cetăţean englez) a fost la Văleni pentru a vedea cu ochii săi cum arată averea rămasă în 1945. În urma unor discutii, englezul şia manifestat disponibilitatea ca o parte din imobile si proprietăţi sa fie donate administratiei locale. Michael Styrcea şia pastrat titlul nobiliar, ocupînd acum o functie administrativa în cadrul Casei Regale a Marii Britanii. Ruda sa, Ionel Stîrcea, a fost mareşal la curtea Regelui Mihai. El l-a însotit pe rege în exil în Elvetia, unde i-a fost secretar particular. Din datele istorice, se pare ca boierul Ion Stîrcea a avut trei copii – Ionel, Ilinca si Victor. Unul dintre acestia, Ionel Stîrcea, a fost maresal la curtea regelui Mihai si a fost implicat în scandalul care a dus la demiterea mareşalului Ion Antonescu. Reabilitarea conacului este un proiect al arhitecţilor Şerban Sturdza şi Mihai Şulea.
M.O.T.
