Convorbire cu primarul Petrică Prichici
Rep.: E vreme de toamnă, când se fac calcule, se pun în balanţă roadele, câştigurile şi pierderile. Ştiţi foarte bine asta, că doar sunteţi inginer agronom de meserie. Care sunt „recoltele” investiţionale ale administraţiei publice locale?
Petrică Prichici: Chiar dacă a fost un an cu apă multă, „recolta” nu-i chiar atât de bogată. Lucru valabil pentru agricultură, dar şi pentru primărie.
În general, ce ne-am propus penru acest an, am realizat. Am mai asfaltat 1,2 km de drum comunal, finalizând astfel un program mai amplu, început prin 2006. E vorba de un drum de 5 km, acum este asflatat pe toată lungime, are şanţuri betonate şi podeţe noi.
Rep.: Cu siguranţă, programul investiţional al Primăriei Ion Creangă nu se rezumă doar la cei 5 km de drum proaspăt asfaltat…
P.P.: Am mai făcut 1 km de asfalt în acest an, vreo 4 km de şanţ betonat în satul Avereşti. S-a turnat stratul II de asfalt pe o lungime de 1,5 km în satul Stejaru. S-a turnat stratul II pe 1,5 km de drum în satul Izvor. În satul de centru, Ion Creangă, s-a turnat asfalt pe 1,2 km, tot startul II. Acum, se toarnă încă 2 km, primul strat de asfalt. Lucrăm acum la un proiect pentru a prinde fonduri europene necesare a mai asfalta încă 10 km de drumuri comunale. Dacă am reuşi şi cu acest proiect, vom avea asfalt pe toate drumurile din comună.
Rep.: Sunt realizări şi proiecte ce vizează modernizarea infrastructurii rutiere…
P.P.: Avem şi alte investiţii în atenţie. Amenajăm un parc, prin forţe şi resurse proprii. Am mutat baza sportivă în alt loc, unde am realizat una nouă, dată în folosinţă în acest an. Pe vechiul amplasament vom face parcul de care vorbeam. Vom realiza acolo o scenă, un foişor, loc destinat pentru diverse festivităţi. Investiţie pe care vrem s-o finalizăm în această toamnă.
Rep.: Şcolile?
P.P.: Şcolile din comuna Ion Creangă sunt puse la punct, s-a investit mult pentru modernizarea şi dotarea lor. La şcoala din satul Ion Creangă s-au făcut lucrări de termoizolare a corpului A, care are etaj şi 8 săli de clasă. Astfel de lucrări s-au făcut şi la corpul C, cu 3 săli de clasă, dar şi la corpul B care are 5 săli de clasă. De acum, ani mulţi, şcolile din comuna Ion Creangă nu vor trebui decât să fie văruite. Că lucrări de reabilitare, modernizare şi termoizolare sunt sunt făcute în toate unităţile de învăţământ. Au încălzire centrală, grupuri sanitare de incintă, săli de sport. Condiţii sunt, copii să înveţe, să asculte de cadrele didactice. Profesorii sunt ţoţi calificaţi. Ca număr de elevi, situaţia stagnează, după o perioadă de scădere. Prin anii 1990 aveam 1000 elevi, acum sunt în jur de 730, cu tendinţe de creştere. Sunt şi multe familii plecate la muncă în străinătate, care au luat şi copii cu ei. E un lucru bun, să fie împreună.
Rep.: Ce proiecte sunt în atenţie pentru „cuminţirea” Siretului? Îşi menţine tendinţa de a ieşi din matcă, de a-şi tot schimba albia, de a fi o ameninţare pentru locuitorii din zonă?
P.P.: Siretul nu ne-a mai făcut necazuri şi sperăm nici să nu se întâmple asta. Dar neapărat trebuiesc luate măsuri serioase. Am reuşit, prin intervenţia senatorului Ioan Chelaru, să obţinem promisiuni în privinţa proiectului pentru îndiguirea pe 1 km în amonte de podul de peste Siret şi mutarea cursului de apă în vechea matcă, pe miljocul podului.
Rep.: În condiţiile în care, în calea apelor, stă o lizieră devenită acum pădure , de care nimeni nu se putea atinge. De aici toate necazurile…
P.P.: O pădure plantată ilegal, dar asta este situaţia… Malul stâng, în amonte de pod, s-a erodat foarte tare. Dacă mai vine o dată Siretul mare, cum s-a întâmplat 2008-2009, apa o ia direct prin comuna Ion Creangă. Ocoleşte podul , care rămâne pe uscat, iar Siretul îşi mută cursul ceva mai sus de el. Atunci vor trebui investiţi cu mult mai mulţi bani decât ar trebui acum. Dacă nu se va face acel zid, totul va fi o cârpeală. Prin acel proiect, dacă chiar se pune în practică, se va face acolo o lucrare gospodărească. Astfel, din timp în timp, Siretul tot îşi va muta cursul. Din generaţie în generaţie va fi un alt Siret, un alt pod…
Rep.: Deja lucraţi la proiecte prin care să accesaţi fonduri europene din viitoarea alocare financiară. Una foarte generoasă pentru investiţiile de interes public realizate de primării. E proiectul pentru asfaltarea a 10 km. Nu-i singurul…
P.P.: Avem şi alte proiecte în lucru. Suntem în curs de proiectare şi de scoatere la licitaţie pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare. După asta, urmează gazul metan. Dacă reuşim cu apa, apoi cu gazul, va fi foarte bine. Pentru apă şi canal avem proiect comun. Avantajul e că izvoarele sunt aproape, aici, pe malul Siretului. Chiar am făcut „casa de apă” undeva la 300 m, sus pe deal. Apa va veni prin cădere liberă, va fi şi mai ieftină.
Rep.: Sunt probleme cu apa în comuna Ion Creangă?
P.P.: Nu! Înainte, la fiecare casă era o fântână la poartă. Acum cele mai multe gospodării au fântână cu hidrofor, în curte. Au tras apa curentă în casă, au nevoie de sistem de canalizare. S-au obşnuit cu robinetul; pe foarte puţini mai vezi cu găleata cu apă în mână.
Rep.: Aducţiunea de gaz metan?
P.P.: Avem făcut studiul de fezabilitate, am vorbit cu firme care execută astfel de investiţii. Mă refer la firma care, acum, realizează aducţiunea de gaz din comuna Horia. Vor să lucreze în continuare, spre comuna Ion Creangă. Le va fi şi lor mai uşor, mai ieftin, pentru că, la gaz metan, investiţiile se fac din fonduri private. Dacă relizăm sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, aducţiunea de gaz metan, asfaltarea drumurilor, comuna Ion Creangă va fi mai atractivă pentru investitori. Am avut astfel de solicitări. Dar fără drumuri asfaltate, apă, canal şi gaz metan nu vine nimeni să investească.
Pagină realizată de Tina CONDREA
Foto: Sorin PRUTEANU