Recomandăm atât micilor, cât şi marilor cititori cartea „Patericul pe înțelesul copiilor”, semnată de scriitorul Danion Vasile, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Areopag. „Patericul pe înțelesul copiilor” este prima carte care adaptează învăţăturile din pustia Egiptului pe înţelesul copiilor din ziua de astăzi, prin pilde şi întâmplări în care aceştia se pot regăsi.
După cum precizează pr. dr. Mihai Andrei Aldea în prefaţa cărţii, „a pune comoara Patericului la îndemână copiilor înseamnă a le deschide larg porțile spiritualității înalte, înseamnă a le da puterea și înțelepciunea de a găsi rostul vieții, înseamnă a le pune la îndemână harta drumului celui îngust, a le arăta calea cea adevărată către Împărăția Cerurilor. Dacă pildele din «Pateric» sunt «Evanghelie» trăită, basmul românesc vechi ţinteşte cumva spre ceea ce astăzi am numi o «cateheză fantasy». Adică o practică, profundă şi fascinantă punere înainte a trăirii credinţei într-un cadru în acelaşi timp real şi ireal. Prin această aşezare a catehezei în lumea de basm, românii se fereau şi de a-i plictisi pe copii cu didacticisme sterpe, dar şi de ispita arătării cu degetul. Personajele pozitive şi negative din basme sunt neidentificabile – cu excepţia lui Dumnezeu, a făpturilor cereşti şi respectiv a celor infernale. Paralela dintre pildele «Patericului» şi basm există, dincolo de originea diferită, dincolo de distincţia între real şi imaginar, în esenţa care le defineşte: trăirea duhovnicească, valoarea practică a legilor morale şi duhovniceşti, efectele concrete ale respectării sau încălcării lor. Despre poveştile anexate la sfârşitul volumului spun doar că regăsirea basmului românesc într-o limbă contemporană, care poate fi înţeleasă, este o întregire şi o restaurare de care avem cea mai mare nevoie!”
Danion Vasile s-a născut la 15 august 1974, în Bucureşti. Desfăşoară o intensă activitate apologetică, reflectată în numeroasele sale articole, cărţi, conferinţe şi emisiuni radiofonice. Este doctorand în Patrologie la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii „Aristotel”, Tesalonic.
Despre biruirea răului prin bine
„Zis-a avva Pimen: «Răutatea pe răutate nu o surpă nicidecum, ci, dacă cineva îţi va face rău, fă-i tu bine, ca prin facerea de bine să surpi răutatea» (76-188).
Când cineva vă face rău, aveţi trei posibilităţi – să îi răspundeţi răului cu rău, să îi răspundeţi răului cu bine, sau să nu răspundeţi în niciun fel. Cum credeţi că ar fi cel mai bine să faceţi?
Răspunsul e destul de simplu. Trebuie să înceapă de la ce vreţi pentru cei care v-au făcut rău, să le zicem duşmanii voştri. Să zicem că v-ar sta în putinţă să le daţi o pedeapsă groaznică sau să îi iertaţi. Ce aţi prefera? Cred că aţi prefera iertarea.
Gândiţi-vă că aţi greşit voi faţă de cineva. Cum aţi vrea să se poarte pe viitor cu voi? Să fie indiferent, să fie răutăcios sau să se poarte frumos cu voi? Răspunsul e simplu: aţi vrea să se poarte frumos cu voi. Astfel, v-ar fi cel mai uşor să vă reparaţi greşeala pe care aţi făcut-o faţă de el. Pe când, dacă s-ar purta urât, nu ar face altceva decât să mărească prăpastia dintre voi.
Dar bunătatea are această putere de a covârşi răutatea. Dacă voi veţi răsplăti răul cu bine, veţi arăta că aţi înţeles ce înseamnă iertarea. Nu vă spun că e uşor. Nu e uşor nici pentru oamenii mari să răsplătească răul cu bine. Vă spun însă că iertarea e o artă pe care trebuie să o învăţaţi. Aşa cum alţii învaţă un sport. Cu cât o învăţaţi de la o vârstă mai fragedă, cu atât lecţia se va fixa mai bine.
De reţinut: Singurul mod în care putem birui răutatea celorlalţi este prin bine. Dacă răspundem răului cu rău, am fost învinşi de răutatea altora. Dacă răspundem răului cu bine, putem să îi învingem, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cei care ne-au făcut rău. Şi aceasta e o biruinţă foarte importantă.”
Irina NASTASIU