Un mare jubileu; 113-2013. Ziua de 12 mai este, sau ar trebui să fie, pentru noi românii, un moment de readucere aminte şi, de ce nu, de mîndrie naţională.
Aşadar, se împlinesc 1900 de ani de cînd la Roma, în prezenţa unei mari mulţimi de oameni, veniţi special din diferite regiuni ale Imperiului, s-a inaugurat maiestoasa Columnă lui Traian.
Marele împărat, învingător al germanilor şi cuceritor al Daciei, a hotărît construirea, unui nou forum, construcţie ce a început în anul 107, ocupînd în final suprafaţa de 275.000 mp.
Autorul proiectului, Apollodor din Damasc, a conceput Columna, ornamentată cu o bandă în spirală ce conţine reliefuri sculptate în marmură de Carrara, menită să imortalizeze actele de vitejie ale armatei române în războaiele cu dacii din 101-102, 105-106. Banda sculptată are o lungime de 200 m, cu o lăţime ce variază de la 0,89 m la 1.25 m la vârf, conţinînd 124 de episoade cu scene de luptă şi aproximativ 2500 de figuri. Columna propriu zisă are înălţimea de 29,78 m, adică 100 picioare, de unde şi numele de ‘’ Columna centenaria”. Aşezată pe un soclu cu latura de 5,48 m şi înalt de 5,37 m, ea are o înălţime totală, fără statuie, de 39,43 m.
După anul 117, Columna păstrează în doua nişe de la baza urnele funerare, confecţionate din aur, ale împăratului Traian şi a soţiei sle Plotina.
Despre monumentala construcţie, marele istoric şi arheolog Vasile Pârvan afirma la vremea sa: “Priviţi pe alba Columnă din Roma povestea cea tristă a căderii Daciei. Sunt chipuri cioplite în marmura rece, a marelui foc care a contopit două popoare într-unul.”
Scena 145 de pe Columna reprezintă sfîrşitul ultimului şi marelui rege dac, DECEBAL, dar, îndrăznesc să spun şi, actul de naştere a poporului român.
Profesor Paul Snaider