Cazul Elodia de Neamț / DOVEZILE CRIMEI!

tutuianu 1

* Fostul soţ al Elodiei de Neamţ i-a amanetat brăţara şi i-a folosit telefonul mobil * Narcis Ţuţuianu a cărat cadavrul cu autoutilitara sa în care s-a găsit sângele tinerei

 Costel Narcis Ţuţuianu, individul care a fost arestat pentru uciderea fostei sale soţii (supranumită Elodia de Neamţ), a trăit în minciună încă din prima zi de căsnicie. Aşa rezultă din ancheta procurorilor de la Parchetul General, care au stabilit că Ţuţuianu s-a căsătorit cu Georgiana Ramona Pruteanu (ea având deja un copil dintr-o altă relaţie) doar pentru a putea obţine mai uşor un credit din bancă. Referatul prin care magistraţii au propus arestarea criminalului este absolut relevant atât în privinţa corcumstanţelor în care s-a ajuns la moarte de om, cât şi a dovezilor că tânăra nu a plecat nicăieri pe picioarele ei, ci a fost ucisă: ” În perioada convieţuirii, cei doi au început edificarea unei case de locuit,  în curtea părinţilor inculpatului din judeţul Neamţ,  fiind în măsură să se mute în aceasta pentru a locui efectiv în luna octombrie 2010. Inculpatul şi victima au convieţuit în fapt până în luna mai 2011, când, ca urmare a neînţelegerilor legate de infidelitatea ambilor soţi, victima s-a mutat în locuinţa părinţilor săi împreună cu copilul ei minor. După despărţirea în fapt, soţii au purtat discuţii cu privire la partajarea bunurilor comune, victima emiţând pretenţii inclusiv cu privire la parte din casa nou construită, în dezacord cu inculpatul şi cu mama acestuia din urmă, ce pretind că au contribuţia materială exclusivă la edificarea casei. De altfel, inculpatul a declarat că motivul determinant pentru care a oficiat cununia civilă cu victima a fost contractarea unui credit bancar pentru edificarea casei, căsătoria fiind un criteriu suplimentar de solvabilitate”.

Casa a fost obsesia continuă a lui Ţuţuianu care, din dorinţa de a o păstra, a vândut-o mamei sale pe 17 mai 2011, deşi la acea dată nu era încă divorţat. A urmat un şir lung de negocieri cu fosta soţie, însă ea nu voia să renunţe la partea ce i se cuvenea, aşa că relaţiile dintre cei doi au devenit din ce în ce mai tensionate. Iar în seara de 22 ianuarie 2012, Ramona Ţuţuianu a dispărut, inexplicabil, când mai avea de mers cam 200 de metri până acasă şi îşi sunase mama să-i pregătească de mâncare, semn că nu avea nici o călătorie în program. Primul suspect a fost, din start, fostul soţ care a spus, evident, că nu ştie nimic despre ea şi că şi-a petrecut seara cu prietena lui. Pe 8 februarie, Ţuţuianu a picat testul poligraf dovedind un comportament simulat la toate întrebările legate de dispariţia Ramonei, iar ca să scape cumva a încercat să-l mituiască pe poliţist ca să măsluiască rezultatele.

* Greşeli de criminal acoperite cu minciuni în serie

” La data de 08 mai 2012, inculpatul a prezentat la casa de amanet a S.C. (…) din Piatra Neamţ o brăţară din aur de 3,76 grame, pe care a amanetat-o cu suma de 345 de lei”, se arată în referatul procurorului. ” Brăţara a fost recunoscută de membri ai familiei victimei, de colegi de serviciu şi de prieteni ai acesteia ca fiind purtată permanent de victimă, inclusiv în seara dispariţiei. Inculpatul nu a oferit în declaraţiile sale explicaţii pertinente cu privire la acest aspect, negând iniţial că ar avea legătură cu brăţara, pentru ca apoi să susţină că nu îi cunoaşte provenienţa şi nici nu a verificat-o, fiind găsită în dormitorul casei sale”.

Aceleaşi explicaţii stângace le-a dat Ţuţuianu şi cu privire la telefonul fostei sale soţii pe care l-a reactivat pe 19 martie şi l-a folosit inclusiv când a pus la cale un furt de struguri în Vrancea, împreună cu câţiva „tovarăşi”, dosar de care a încercat să scape tot mituind un poliţist.

Însă proba care a dus, fără dubiu, la concluzia că Ramona a fost ucisă a fost sângele ei găsit în autoutilitara fostului soţ. Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti a stabilit că: „urmele cu aspect de sânge prezintă un profil ADN în corespondenţă perfectă cu profilul de referinţă stabilit prin analiza periuţei de dinţi a victimei. Acest aspect demonstrează  pe de o parte că Ţ.R.G. a fost victima unor acte de violenţă ce i-au produs sângerarea,  iar pe de altă parte,  locul găsirii urmelor cu aspect de sânge, respectiv compartimentul de marfă al unei autoutilitare, prevăzută cu o cabină cu 4-5 locuri de pasageri,  denotă că victima s-a aflat în acel loc”.

Peste toate, maşina lui Ţuţuianu a fost suprinsă de camerele de supraveghere trecând spre lacul de acumulare la ora 1,16 şi revenind la 3,46 , în noaptea de 22 spre 23 ianuarie, când el susţinea că a stat, cuminte, lângă prietena lui. Mai mult, confirmând zicala că întotdeauna criminalul se întoarce la locul crimei (sau la locul în care a scăpat de cadavru), în dimineaţa de 23 ianuarie, Ţuţuianu şi un prieten au plecat după lemne exact în zona tunelului de aducţiune, unde se presupune că a aruncat corpul femeii: „Martorul a susţinut că după ce el a coborât din barcă cu drujba şi toporul, inculpatul, sub pretextul că merge să vadă dacă mai sunt locuri de unde pot tăia lemne, a plecat singur cu barca cu motor cel mai probabil spre deal, la tunel. Faptul că inculpatul s-a deplasat cu barca spre Tunelul de Aducţiune, poate fi explicat prin aceea că trebuia să facă verificări în zonă”. Cadavrul nu ieşise la suprafaţă, dar adevărul da! Chiar dacă după aproape un an şi jumătate.

Cristina MIRCEA