Cei 9 polițiști aflați în arest preventiv din data de 10 noiembrie 2016 au avut ca argument principal, dincolo de particularitățile aduse în discuție de fiecare, pe acela că au recunoscut acuzațiile, au semnat acord de recunoaștere și nu pot influența procesul, început în camera preliminară. Apărătorii lor au subliniat, printre altele, că cele două luni de arest preventiv sunt suficiente pentru faptele de care sunt acuzați, mai ales că unii sunt pensionați acum și nu mai au cum să greșească. „Inculpații nu mai pot influența buna desfășurare a procesului penal, având în vedere că s-au formulat cereri cu privire la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, inculpații sunt arestați de două luni de zile, în prezent se poate înlocui această măsură cu altă măsură întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu mai pot lucra la vechiul loc de muncă, iar infracțiunile reținute nu sunt cu violență“, arată apărătorii.
Magistrații băcăuani i-au menținut în arest pentru încă o lună de zile. „În temeiul art. 207 al. 4, 6 C .p .p . menține arestarea preventivă a inculpaților Andronic Viorel, Ciolpan Iulian, Greaca Marius Laurențiu, Neamțu Constantin, Miziligeanu Bogdan Eugen, Covasan Dragomir Loredan și Berbec Ionuț Alexandru pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09.01.2017 până la data de 07.02.2017 inclusiv. În temeiul art. 207 al. 7 C.p.p. menține controlul judiciar față de inculpații Chifu Vasile Lucian, Gălușcă Ioan Alexandru, Inimosu Botcă Ioan, Munteanu Marius Ioan, Popescu Ionuț și Zaharia Adrian Ovidiu pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 08.01.2017 și până la data de 08.03.2016 inclusiv“, potrivit încheierii de ședință.
*Interesul public, mai presus de cel personal
Decizia de menținere a măsurii de control judiciar în cazul celor șase polițiști pietreni a avut la bază principiile de drept, dar și echilibrul între gravitatea acuzațiilor, interesul public și interesul individual, după cum argumentează curtea. „Cât privește situația inculpaților aflați sub control judiciar, se reține că măsura dispusă este rezonabilă și proporțională cu gravitatea acuzațiilor, respectiv tot infracțiuni de corupție, însă de o amploare mult mai redusă decât cea a inculpaților arestați preventiv, aptă să conducă la buna desfășurare a procesului penal“, se precizează în motivarea instanței.
Iar dorința polițiștilor de a se reîntoarce la muncă, indiferent în ce activitate, este considerată incompatibilă, interzicerea profesiei fiind proporțională cu faptele de care sunt acuzați agenții: „Aspectele invocate cu privire la interdicția de a exercita profesia nu pot fi primite de către instanță, în opinia acesteia punerea sub acuzare pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, cea mai gravă dintre infracțiunile de corupție, fiind incompatibilă cu exercitarea profesiei de polițist. (…) ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, asigurând un just echilibru între interesul public și cel individual“, se arată în documentul citat.
*Frecvență ieșită din comun
În decizia de menținere a arestului preventiv în această fază a procesului față de cei șapte polițiști, Curtea de Apel Bacău a menționat în primul rând „gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, ce rezultă atât din limitele ridicate ale pedepselor prevăzute de lege, cât și din conținutul concret al faptelor comise, valorile sociale lezate, numărul mare de acte materiale săvârșite de inculpați într-o perioadă scurtă de timp“.
Aceasta, pe lângă faptul că „monitorizarea inculpaților s-a realizat pe o singură autospecială din dotarea Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț, constatându-se că faptele de luare de mită sunt săvârșite zilnic, în cadrul oricărui schimb, indiferent de componența echipajului de poliție și reprezintă o practică răspândită printre toți lucrătorii de poliție care au fost repartizați să efectueze servicii în perioada monitorizării pe acea autospecială, lucrători ce reprezintă jumătate din efectivul Biroului Rutier“.
Invocând jurisprudența CEDO, magistrații băcăuani arată că „solicitările inculpaților nu sunt justificate, în raport cu cele patru motive stabilite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pentru analiza posibilității liberării persoanelor acuzate, respectiv riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, riscul ca în cazul punerii în libertate să încerce să împiedice desfășurarea procesului penal sau să comită alte infracțiuni ori riscul afectării
ordinii publice. Raportând aceste aspecte la speța dedusă judecății se observă că în cauză există date care să permită concluzia că înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă nonprivativă de libertate ar conduce la apariția unei stări de pericol pentru ordinea publică și la riscul afectării bunei desfășurări a procesului penal“, se precizează în motivare.
Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Bacău arată că „nu pot fi ignorate împrejurările concrete în care se presupune că au fost săvârșite faptele, care indică atât o gravitate deosebită a acestora, cât și o periculozitate crescută a inculpaților. Într-o perioadă în care s-a insistat în mod deosebit, atât în justiție cât și în societatea românească în ansamblu, asupra fenomenului corupției generalizate și a luptei împotriva acestui flagel, inculpații, conform acuzațiilor, și-au permis să săvârșească infracțiuni de luare de mită cu o frecvență ieșită din comun, ori de câte ori aveau ocazia să își exercite atribuțiile de serviciu, din postura de polițiști însărcinați să constate și să sancționeze abaterile de la normele de circulație rutieră“, mai spune documentul instanței.
După decizia de mâine a ICCJ, procesul continuă în cameră preliminară. (C.I.)