Peste 100.000 de turişti trec anual pragul Casei memoriale „Ion Creangă” din Humuleşti, muzeul fiind astfel unul dintre cele mai căutate obiective turistice din judeţul Neamţ.
Casa memorială este situată pe strada ce poartă acum numele marelui scriitor, chiar la intrarea în oraşul Târgu Neamţ dinspre Piatra Neamţ şi la intersecţia cu dumul care merge spre zona Mănăstirilor Neamţ, Secu, Sihăstria sau Petru Vodă.
La câteva sute de metri în lateralul casei se află ”Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri”, după cum avea să rememoreze Ion Creangă în ”Amintiri din copilărie”.
Casa a fost construită în anul 1830 de Petre Ciubotariu, bunicul din partea mamei scriitorului. În anul 1835, fiul acestuia, Ştefan Ciubotariu, s-a căsătorit cu Smaranda Creangă, de loc din Pipirig, iar ca dar de nuntă au primit această casă.
De la naşterea sa, la 1 martie 1837, şi până la împlinirea vârstei de 16 ani, Ion Creangă a locuit aici, după care s-a mutat în Iaşi pentru restul vieţii, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea.
În curtea muzeului, înainte de a ajunge în faţa singurei intrări în casă, poate fi văzută o expoziţie cu obiecte vechi, de epocă, achiziţionate din sat.
”Avem aici plugul din lemn tras de doi boi dar erau pluguri şi pentru un singur bou. De asemenea, avem o bancă lată, asemănătoare cu calul bălan unde era pedepsită Smărăndiţa Popii cu Sfântul Nicolae (biciul). Mai avem şi cioata adevărată a lui Moş Chiorpec, ciubotarul care lucra curele sau opinci. În expoziţia exterioară sunt şi o vârtelniţă, o grapă veche din lemn, bataliile folosite la ţesut dar şi o păcurniţă unde se punea păcura”, a explicat supraveghetorul Maria Roşu.
Locuinţa are intrarea pe partea opusă a străzii, ca de altfel şi curtea interioară. Căsuţa este formată din trei încăperi: tinda (holul de la intrare), cămăruţa pentru alimente, cu oblonul pe unde s-a urcat Nică în pod cu pupăza luată din tei, şi camera mare.
”În căsuţă sunt expuse doar câteva obiecte originale, rămase de la părinţii lui Ion Creangă, obiecte păstrate de o nepoată a marelui scriitor. Este vorba de Sofica Zahii Grigoriu care a locuit în această casă până în 1952. Casa a devenit muzeu în anul 1956. Lada de zestre de pe marginea patului este unul dintre obiectele originale. De asemenea, masa rotundă cu scăunelele de lemn este cea la care a mâncat marele povestitor. Într-un colţ este masa de zestre a Smarandei Creangă, iar pe ea se află ceaslovul achiziţionat de la biserica din sat, după care se spune că ar fi învăţat şi marele povestitor. Nu este ceaslovul cu care se spune că prindea Nică muştele şi despre care a scris: „În lipsa părinţilor şi a dascălului, mergeam în cimitir, ţineam ceaslovul deschis, şi cum erau filele cam unsuroase, muştele şi bondarii trăgeau la ele. Şi când clămpăneam ceaslovul, câte 10-20 de suflete prăpădeam dintr-o dată, potop pe capul muştelor. Într-una din zile, ce-i vine părintelui: ne caută la ceasloave. Şi când le vede aşa sângerate cum erau, îşi pune mâinile în cap de necaz. Cum află pricina, începe a ne pofti pe fiecare la Calul Bălan, şi ne mângâia cu Sfântul Ierarh Nicolae pentru durerea cuvioaselor muşte şi a cuvioşilor bondari ce-o pătimit din pricina noastră”.
În casa memorială se mai află trei icoane din lemn ce au aparţinut familiei lui Ion Creangă, o bancă lată, opaiţul atârnat la grindă, blidarul (mobilă de bucătărie în care erau aşezate vasele din lut – n.r.). Aproape un sfert din cameră îl ocupă soba cu hornul ”unde lega mama o şfară cu motocei la capăt de crăpau mâţîili jucându-se cu ei”, povesteşte Maria Roşu.
În casa-muzeu sunt obiecte vechi, de epocă, dar achiziţionate din sat şi aduse în casă: războiul pentru ţesut, vârtelniţa, covăţica de legănat copiii, furca şi fusul, mai ales că lui Creangă îi plăcea să toarcă atunci când mergea la şezătoare cu fetele.
”Casa a fost renovata de mai multe ori iar ultima dată, acoperişul a fost înlocuit în 1992. Acum, curtea este mult mai mică decât a fost în acea perioadă. Nepoata scriitorului a vândut o bucată importantă din terenul familiei”, spune Maria Roşu.
De altfel, pe acest teren, gard în gard cu casa memorială, un întreprinzător privat a ridicat un parc tematic cu personajele din operele lui Creangă. Niculina Gârneţ, administratorul acestui parc, a declarat că turiştii care vin la Casa memorială a scriitorului vin şi în parcul tematic pentru a o vedea pe Tuşa Mărioara, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe sau Pupăza din tei. De asemenea, expoziţia cuprinde ii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar şi obiecte de uz casnic vechi de peste 100 de ani, cum sunt fiare de călcat cu jăratec, zdrobitoare de struguri sau şei de cai.
G.A.
