*Pro-decanul Baroului Neamţ consideră că forma ascunsă în care apare calomnia în Noul Cod Penal afectează libertatea de exprimare şi dreptul la informare
Avocaţii nemţeni consideră că introducerea articolului 276 în Noul Cod Penal afectează mai mult libertatea de exprimare şi dreptul la informare a cetăţenilor. Potrivit noilor reglementări în materie penală care vor intra în vigoare de la 1 februarie, articolul stabileşte că “fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”. Avocatul Ghiţă Popescu, pro-decanul Baroului Neamţ, spune că acest articol ţine oarecum locul celui care reglementa calomnia şi îi vizează în primul rând pe jurnalişti. “Se face referire în articolul 276 la declaraţiile publice nereale pe care orice persoană le face la adresa judecătorilor sau a organelor de urmărire penală, ceea ce este similar cu articolul privind calomnia din actualul cod penal. În Noul Cod Penal calomnia este dezincriminată, dar dincolo de acest aspect, cred că s-a exagerat cu protejarea magistraţilor, având în vedere că jurnaliştii, de pildă, atunci când publică informaţii din anchetă sau la finalizarea acesteia au ca sursă organele de urmărire penală”. Avocatul Ghiţă Popescu mai spune că prin acest articol nu este afectată foarte tare exercitarea profesiei de avocat, întrucât pledoaria se bazează pe principiile apărării drepturilor inculpatului şi a nevinovăţiei acestuia, nicidecum pe încercări de intimidare a judecătorului sau procurorului. “Avocatul nu are cum să încerce să intimideze sau să influenţeze un judecător, pentru că la urma urmei face doar un apel argumentat la justa apreciere a acestuia. Pe de altă parte, susţinerile nereale trebuie dovedite, la fel şi acuzaţia de intimidare făcută de judecător sau procuror trebuie probate. Aici, chiar vreau să subliniez că în instanţă sunt foarte multe cazuri de inculpaţi care reclamă faptul că li s-au luat declaraţii sub presiune, chiar foarte multe cazuri! Consider, însă, că acest articol poate fi modificat, pentru că cei vizaţi sunt în primul rând jurnaliştii şi nu în ultimul rând cetăţenii, care nu mai au acces la informaţii, fiind îngrădite nu doar libertatea de expresie, ci şi dreptul la informare al opiniei publice” a mai spus pro-decanul Baroului Neamţ.
Primii care au luat atitudine au fost avocaţii bucureşteni, care prin vocea decanului lor, Ilie Iordăchescu, au avertizat că este afectată libertatea de exprimare, libertatea presei şi se pune presiune asupra exercitării profesiei de avocat. Protestul lor este însoţit de solicitarea publică de a se introduce prevederi referitoare la “egalitate de tratament în cuprinsul acestui text de lege, ca subiect activ trebuie inclus şi magistratul”, iar pe cale de consecinţă “exceptarea avocatului din categoria persoanelor care fac declaraţii publice nereale cu privire la săvârşirea de către judecător sau de către organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze”. În comunicatul de presă, decanul Baroului Bucureşti argumentează prin aceea că “în orice stat democratic, faptele reprobabile sau abuzive ale magistraţilor sunt supuse atenţiei publice, fiind respectat dreptul la informare al cetăţeanului precum şi dreptul fiecărei persoane de a avea parte de un proces echitabil”.
Cristina IORDACHE