Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Neamț anunță că, în sezonul 2017, în județul Neamț nu s-au înregistrat focare de boală diareică acută (B.D.A.). Cu toate astea, în medie, se diagnostichează săptămânal 80 cazuri de B.D.A. din care 15 precizate etiologic, aceasta reprezentând, susține conducerea DSP Neamț, „o situație fără riscuri deosebite“.
Printr-un comunicat de presă, DSP Neamț subliniază că „boala diareică acută constituie o problemă de sănătate publică prin incidența crescută, diversitatea germenilor etiologici și gravitatea manifestărilor clinice, este o cauză majoră de spitalizare și poate îmbrăca diverse forme clinice, de la manifestări ușoare de B.D.A. sau gastroenterocolită acută, până la forme complicate cu sindrom hemolitic uremic“.
În perioada iunie-octombrie DSP Neamț realizează supravegherea epidemiologică a cazurilor de B.D.A., această supraveghere fiind multianuală și în desfășurare de peste 10 ani. Laboratorul de microbiologie al DSP Neamț asigură un diagnostic bacteriologic al cazurilor de B.D.A. , astfel încât monitorizarea și evaluarea datelor permit depistarea la timp a fenomenelor epidemiologice cu risc de extindere.
Boala diareica acuta (B.D.A.) este o afecțiune infecțioasă care afectează o mare parte a globului, cu precădere copilul mic, fiind a doua cauză de deces la nivel global.
Obiectivele supravegherii DSP Neamț sunt monitorizarea incidentei bolii diareice acute în vederea depistării în timp util a focarelor/ epidemiilor de BDA; identificarea etiologiei în vederea analizării pe tipuri de agenți determinanți a sindromului diareic; monitorizarea rezistenței la antibiotice a germenilor bacterieni; determinarea eficienței măsurilor de control aplicate; depistarea rapidă a cazurilor sporadice suspecte de holeră în România.
Supravegherea B.D.A. se desfășoară săptămânal și este o supraveghere pasivă ce se adresează tuturor furnizorilor de servicii medicale și cuprinde următoarele date: număr total cazuri diagnosticate cu BDA (medici de familie + spitale); număr cazuri BDA diagnosticate de medicul de familie; număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și diagnosticate ca BDA cu etiologie precizată și ca BDA cu etiologie neprecizată; număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și infirmate ca BDA.
Raportarea se face pe grupele de vârstă: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani și 65 de ani si peste; număr decese prin BDA înregistrate la copilul sub 1 an; număr examene microbiologice efectuate și etiologiile identificate.
Potrivit medicilor, BDA se manifestă prin scaune moi, multiple. Diagnosticul este diferențiat, pentru că se ia în discuție abuzul de laxative, relativ frecvent întâlnit, dar rar recunoscut de bolnav; consumul în exces de produse îndulcite cu sorbitol; unele medicamente, cum ar fi: colchicina, biguanidele, acizii biliari, sărurile de magneziu ori antibioticele. De asemenea, potrivit medicilor, diareile pot însoți alte afecțiuni: infarctele mezenterice, apendicita acută.
Dacă simptomatologia persistă după tratamentul simptomatic, se recomandă efectuarea unui examen copro-parazitologic, infestarea cu Giardia fiind probabilă.
Bolnavul are nevoie tratament, hidratare și de un regim alimentar adecvat. Dieta urmărește cruțarea tubului digestiv. În funcție de starea bolnavului și gradul de deshidratare, alimentele pot fi întrerupte complet pentru 8-12-24 de ore. Ulterior se trece la realimentare cu: supă de zarzavat strecurată, zeamă de orez, brânză de vaci, telemea, carne fiartă, perișoare, pâine prăjită.
Se elimină fibrele alimentare (legume, fructe etc), lactatele, brânzeturile fermentate, mezelurile, sosurile, alimentele picante.
Geanina NICORESCU