Biserica din Taşca, unicat în Moldova

* Catapeteasma este din sticlă pictată

De departe, privirea trecătorului este atrasă de construcţiile monumentale, de dată mai recentă, armonios  „rânduite”  în centrul comunei Taşca. Situată chiar la şosea, „sare în ochi” o clădire impunătoare, realizată după un concept nou, integrat, care îmbină amonios elemente de arhitectură moldovenască şi transilvăneană. Este vorba de noul Centru Cultural Taşca.

Ceva mai sus, „tronează” o ctitorie religioasă cu totul aparte. Ca gândire şi stil arhitectonic, ca modalitate practică de realizare, încât să fie tot mai la îndemâna credicioşilor. În fapt, am putea chiar  vorbi de două biserici în  una singură. Demisolul unde se oficiază slujbe de câţiva ani, şi etajul, aflat în faza finisajelor interioare. Biserica în ansamblu ei, include şi o cameră mortuară – capela. Afară, este realizat un amfiteatru mare, unde se pot oficia slujbe religioase la care vine foarte multă lume, de nu mai are loc în biserică.

Dar, tot pe acest amfiteatru pot avea loc şi spectacole cultural artistice de calitate, numai dintre cele care se „pretează” locului. Astfel de spectacole deja s-au ţinut, ultimul a fost cu nici două săptîmâni în urmă: Festivalul naţional de muzică uşoară şi populară „Art my life”.

Vorbeam  de un concept arhitectornic nou, integrat. Iată că lucrurile se „leagă” foarte bine. Înt-un areal bine conturat şi frumos amenajat, se află Centru cultural Taşca şi biserica nouă, „unite” prin acel amfiteatru, spaţiu destinat deopotrivă enoriaşilor şi spectatorilor, în funcţie de „culoarea” evenimentului care are loc.

Despre Centrul cultural Taşca, ne-a povestit primarul Alexandru Drăgan, în repetate rânduri. Acum, părintele paroh Dan Caia ne vorbeşte despre noua ctitorie religioasă, despre enoriaşii săi şi despre credincioşii din toată această zonă binecuvântată de Dumnezeu.

Strajă de la Dumnnezeu, Sfântul Munte Ceahlău

„Trecătorul prin zonă vede o biserică nouă, foarte frumoasă, monumentală chiar. Noi spunem că este o biserică în contrucţie încă, pentru faptul că interiorul bisericii, la etaj, este abia „la roşu”, cum zic constructorii. Har Domnului, avem unde sluji. Demisolul e pe toată sprafaţa bisericii, fiind finalizat din anul 2006 , un loc bun unde să săvârşim activitatea religioasă. Anul trecut s-a terminat faţada, pentru a arăta frumos şi partea exterioară a bisericii, pentru a încânta trecătorul, pentru a-i încânta pe cei care vin aici în vizită ori să se roage. Dar şi pe noi care suntem aici, zi de zi, şi ne ostenim pentru construirea ei.

Catapeteasma, aflată la demisolul bisericii, este unicat  în zona Moldovei, poate şi la nivel de ţară. Până să vorbesc  de „istoria facerii” ei, altceva vreau să vă spun mai întâi. Aici e o parohie nou înfiinţată, care îşi are începuturile prin anul 2003, la venirea mea, trimis aici de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Pe atunci nu aveam de nici unele, nici loc de construire a bisericii. Prin grija domnului primar Alexandru Drăgan şi a două familii de buni credincioşi care au donat teren, am realizat ceea ce se vede acum. Pe acel loc se afla şi casă veche de 200 de ani, unde a fost amenajat un paraclis spre a avea unde sluji. Din mai 2003 şi până în 6 august 2006, când s-a săvârşit prima sfântă liturghie în demisolul noii biserici. Atunci, la inaugurare, interiorul nu arăta ca acum.  Amenajarea demisolului s-a făcut în timp, cu multă migală şi pricepere. Demisol care, din toate punctele de vedere, are deplinătatea oricărei biserici. În 6 august 2009 a fost sfinţit de PS Calinic Botoşăneanu, episcop vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Împreună cu domnul primar Alexandru Drăgan şi cu câţiva consilieri ai parohiei ne tot gândeam cum şi de unde am mai putea face rost de fonduri financiare, pentru a pune catapeteasma la altarul bisericii de la demisol. Din lipsa banilor, am apelat la o soluţie mai ieftină. O soluţie pe care, atunci, credeam că nu va fi privită cu ochi buni. Timpul ne-a demonstrat contrariul! Toată lumea este încântată de frumuseţea şi originalitatea acestei catapetesme, a acestui altar realizat într-un mod aparte. Catapeteasma este un perete de sticlă pictată. S-a lucrat în sistem vitraliu, după toată tehnologia respectivă. După care s-a montat pe altarul de la demisol. Este ceva deosebit în comparaţie cu obişnuinţa ochilor noştri. Adică o catapeteasmă impunătoare, sculptată în lemn masiv, pictată, aurită.

La noi, fiind vorba de o pictură pe sticlă, permite luminii să treacă  din altar în biserică, spre credincioşi veniţi la slujbă. Asta explică de ce icoanele par atât de vii, sfinţii de pe catapeteasmă ni se înfăţişează într-o realitate aproape perfectă. În termeni laici, am spune imagine 3D.

Interiorul bisericii de la demisol este şi el altfel de cum suntem obişnuţi. Pereţii sunt albi. O trăire aparte, un profund sentiment duhovnicesc, pot fi date şi de albul pereţilor pe care sunt prinse icoanele. Toate sunt icoane  lucrate pe lemn.

Cu slavă lui Dumnezeu, trebuie să spun că ne aflâm într-o zonă cu adevărat binecuvântată. Am curajul să spun asta. Pot să motivez asta cu foarte multe argumente. Dacă facem aducere aminte, numai în ultimii ani, vedem câte necazuri şi calamităţi s-au abătut asupra oamenilor. În unele zone au fost inundaţii ori secetă crâncenă, cutremure sau incendii. Cel puţin în ultimii 15 ani, Dumnezeu a orânduit şi a ocrotiti atât de bine zona aceasta, încât nu s-a întâmplat nici o astfel de nenorocire. Mai trebuie să spun că Taşca este curată de neghina vrăjmaşului, a diavolului. Avem  comunitate curat ortodoxă, de oameni cuminţi, duhovniceşte vorbind. Oameni care ştiu să se roage, dar ştiu şi cum să-şi desfăşoare activităţile lor.

Strajă de la Dumnezeu avem acest Olimp al Moldovei, acest Munte Sfânt  Ceahlău. Am curaj să spun că e şi acum plin de „vieţuitori ascunşi”, care duc o viaţă cu adevărat sfântă, de monahi. Cei care se roagă permanent, iar rugăciunile lor, unite cu ale credincioşilor din comuna Taşca, ajută şi rânduiesc ca Dumnezeu să aibă grijă într-un mod cu totul aparte de această zonă. Se simte aici o trăire aparte, e un loc  deosebit şi înălţător. Aceasta şi ca urmare a împreunei rugăciuni, permanente, a noastră, a celor 3 biserici şi a mănăstirii de pe Sântul Munte Ceahlău. Dar şi cu credicoşii de aici, care sunt  mereu alături întru rugăciune cu noi.

Pagin realizată de Tina CONDREA

Foto: Sorin PRUTEANU