Care mai este astăzi rolul bibliotecarului? În epoca tehnologizată în care trăim, mai este sau mai poate fi bibliotecarul un cărturar, aşa cum au fost B. P. Haşdeu, Mihai Eminescu sau Ioan Bianu (creatorul Bibliotecii Academiei Române)? În ce măsură susţine statul această meserie şi care este situaţia actuală a bibliotecilor publice din judeţul Neamţ?
Politica promovată de bibliotecile postdecembriste a dus la dispariţia mai multor mii de biblioteci din România, cele mai afectate fiind bibliotecile comunale şi cele şcolare. Astfel, dacă la sfârșitul anului 1989 existau, conform Anuarului Statistic al României, 20.773 de biblioteci, la sfârșitul anului 2012 numărul acestora scăzuse la aproape jumătate, fiind de numai 11.309.
Aflate în subordinea consiliilor locale, bibliotecile publice din România se află azi într-o situaţie dramatică: spaţiile sunt improprii, personalul este insuficient, iar fondurile … aproape inexistente. De asemenea, fondul de carte nu a mai fost reînnoit de ani de zile, iar bibliotecarul este folosit pentru multe ale îndeletniciri (secretar, operator calculator etc.).
Cum se reflectă la nivelul judeţului Neamţ această situaţie?
Anul trecut, Primăria comunei Dragomireşti a alocat, pentru bibliotecă, în jur de 5000 de RON, aflăm de la primarul Vasile Panaite. „Suma nu este suficientă, dar fiecare instituţie se confruntă azi cu problema subfinanţării. Ar fi necesară o reactualizare a fondului de carte, dar şi un sediu pentru bibliotecă, aceasta funcţionând acum în cadrul Şcolii Dragomireşti, într-o sală de clasă”, ne-a mărturisit Vasile Panaite, primarul comunei Dragomireşti. Şi aici, bibliotecarul desfăşoară multe alte activităţi, pe lângă meseria sa de bază. „Aşa se întâmplă în comunităţile mici, cu personal puţin. Trebuie să ne ocupăm de multe alte lucruri. Avem doar şapte funcţionari în toată primăria, aşa că aşteptăm deblocarea posturilor, pentru a ne putea desfăşura activitatea”, mai aflăm de la primarul Vasile Panaite.
- Biblioteca din Moldoveni, nefuncţională pe timpul iernii
În alte localităţi, bibliotecile au sedii elegante, beneficiază de fonduri de carte actualizate, însă şi aici problema subfinanţării îşi spune cuvântul.
„Avem probleme cu încălzirea bibliotecii pe timpul iernii. Degeaba ne bucurăm de un sediu modern şi de o bibliotecară inimoasă, dacă în timpul iernii copiii nu pot sta în bibliotecă, din cauza temperaturii scăzute. Aceasta este prima investiţie pe care o vom face, atunci când vom beneficia de banii necesari”, a spus Marcel Bârjoveanu, primarul comunei Moldoveni.
O situaţie mai bună se înregistrează în comuna Hangu unde biblioteca deţine un fond bogat de carte, desfăşurând zilnic activităţi cu elevii. „Fondul nostru de carte numără în jur de 19 – 20.000 de volume. Acest fond s-a îmbogăţit periodic, prin proiectele pe care le-am câştigat. Biblioteca este foarte bine întreţinută, urmând ca vechiul sediu al Primăriei să fie destinat tot activităţilor acestei instituţii”, a declarat primarul comunei Moldoveni, Gavril Lupu.
- „Mai bine de trei sferturi din bibliotecile comunale nu au mai primit un leu de câţiva ani…”
Mâine, la ora 11.30, va avea loc, la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”, întrunirea bibliotecarilor de la bibliotecile municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţul Neamţ. Cu această ocazie, va fi lansat primul număr al Buletinului de informare şi documentare al Bibliotecii Judeţene Neamţ.
„Va fi un lucru nou în spaţiul bibliotecii din judeţul Neamţ pentru că încercăm, cu sprijinul tuturor bibliotecarilor din judeţ – care fac parte din colegiul de redacţie al acestui buletin – să facem o trecere în revistă a ceea ce înseamnă bibliotecă în acest moment, nu în municipii, ci în comunele din judeţ. Profesiunea de bibliotecar e mai mult decât o profesiune, e o misiune şi, în acest context, biblioteca trebuie respectată, indiferent unde este ea deschisă. În acest buletin se află un chestionar pe care l-am dat tuturor bibliotecilor, pentru a vedea cât preţ pun administraţiile publice locale pe cultură. Constatarea este, din păcate, negativă: mai bine de trei sferturi din bibliotecile comunale nu au mai primit un leu de câţiva ani, încălcându-se un drept constituţional al fiecărui cetăţean, dreptul la cultură. Dacă investim zero lei într-o comunitate, în carte şi în evenimente culturale, nu putem să avem civilizaţie şi educaţie”, este de părere Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”.
Cum se justifică existenţa, la nivelul unei singure comune, a două biblioteci (cea comunală şi cea şcolară), ambele finanţate de primărie? Nu este oare vorba de o risipă inutilă de bani? Iată ce remarcă în acest sens prof. univ. Mircea Regneală, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Bibliotecari din România şi directorul Bibliotecii Centrale Universitare, într-un articol apărut anul trecut în „Revista 22”:
„Nu este nevoie într-o comună decât de o singură bibliotecă, cu dublă funcţie, comunitară şi şcolară. Din literatura de specialitate, şi nu numai, ştim că atât la noi, cât şi aiurea, principalul cititor al bibliotecii comunale este elevul, aşa că la ce bun încă o bibliotecă? Risipă inutilă, fără să mai luam în discuţie că enorm de multe biblioteci comunale se află în spaţii mai mult decât mizere, iar bibliotecari sunt doar soţiile primarilor, preoţilor, poliţiştilor etc., fără educaţie biblioteconomică sau culturală şi fără interes pentru munca pe care o desfăşoară (…) Dotarea cu cărţi a bibliotecilor comunale este practic inexistentă. Sute de biblioteci comunale nu au primit cărţi de ani buni şi situaţia nu pare să se schimbe.”
Irina NASTASIU