Minorii sub 14 ani care comit infracţiuni nu răspund în faţa legii penale. Există însă o lege care, dacă ar fi aplicată, ar reduce numărul celor care ajunşi la vârsta legală vor îngroşa rândurile celor care înfundă puşcăriile.
Prezentam în urmă cu câteva zile un interviu cu directorul Poliţiei Locale Piatra Neamţ care trăgea un semnal de alarmă cu privire la înmulţirea cazurilor de delicvenţă juvenilă tocmai pe fondul pasivităţii celor care pot aplica legea respectivă. Eugen Pancu solicita şi reînfiinţarea centrelor pentru minori în care cei care comit infracţiuni să fie aduşi pe calea cea bună. Dar ce să vezi, legea chiar impune acest lucru. Mai rămâne să fie şi aplicată.
Deputatul Cătălin Drăguşanu a trimis pe adresa redacţiei ziarului Ceahlăul două dintre răspunsurile pe care le-a primit, anul trecut, în urma unor interpelări pe acest subiect către Ministerul de Interne şi Ministerul Muncii. Nu mică ne-a fost mirarea când am aflat că de fapt, minorii sub 14 ani care comit infracţiuni, trebuie să fie monitorizaţi de autorităţile compentente, în speţă de comisia de protecţie a copilului, aflată în subordinea Consiliului Judeţean şi condusă de secretarul instituţiei.
Dacă Ministerul de Interne a bolmojit-o şi a pasat problema în curtea altor instituţii, Ministerul Muncii a explicat ce prevede legea în cazul în care copiii cu vârsta sub 14 ani comit fapte de natură penală.
”Legea 272 din 2004 privind protecţia drepturilor copilului are un capitol special privind drepturile minorului care a săvârşit o faptă penală dar nu răspunde în faţa legii. Conform acestei secţiuni, este necesară instituirea unei măsuri speciale de protecţie, respectiv supravegherea specializată sau plasamentul. Autorităţile care iau aceste decizii sunt comisia de protecţie a copilului, condusă de secretarul judeţului Neamţ, dacă există acordul părinţilor, sau instanţa dacă nu există acest acord. Supravegherea specializată înseamnă menţinerea copilului în familie şi este acceptată doar dacă acesta continuă să meargă la şcoală, participă la consiliere psihologică sau urmează un tratament medical şi respectă interdicţia de a frecventa anumite locuri sau de a se întâlni cu anumite persoane. Dacă fapta minorului este gravă sau dacă acesta comite fapte repetate, legea spune că trebuie luată măsura internării acestuia într-un centru rezidenţial”, se arată în răspunsul primit de deputatul nemţean de la Ministerul Muncii.
”După cum reiese din răspunsurile miniştrilor, la nivelul judeţului Neamţ în 2013 doar un copil a beneficiat de măsurile de protecţie specială ce se aplică în cazurile de delicvenţă juvenilă, cu toate că Poliţia a raportat mult mai multe cazuri. După părerea mea există o sincopă în activitatea serviciilor sociale din Neamţ, când vine vorba despre subiectul delicvenţilor juvenili”, a declarat deputatul Cătălin Drăguşanu.
Deocamdată mai spunem doar că în judeţul Neamţ există 26 de servicii de tip rezidenţial din care 7 private şi 19 în subordinea DGASPC. Despre cele private s-a mai scris dar degeaba. Nimeni nu s-a autosesizat în urma diverselor scandaluri care au apărut fie pe tema împărţirii unor active de miliarde sau, mai grav, de decesul în condiţii cel puţin suspecte a unor copii instituţionalizaţi şi pentru care primeau bani de la stat.
G. Apetrii