* Păduri noi, pe bani europeni
Noului PNDR 2014-2020 i se aduc ultimele corecţii, ca urmare a cerinţelor venite de la Bruxelles. Că de la 1 iulie, când programul a fost transmis oficial la Comisia Europeană, tot se cer alte reglemetări, alte cerinţe. La ultima rundă, au fost veo 800 de observaţii venite de la Bruxelles. Îm mare parte, au fost „reparate”. Numai de va fi asta şi ultima rundă…
Dar, în linii mari, se ştie spre ce vor fi orientaţi banii europeni, care sunt direcţiile proritare, cu alocările mai mari ori mai mici. De aici şi nemuţumirile de rigoare. Recent, cei mai vocali au fost silvicultoriii, care si-au manifestat nemulţumirea faţă de suma ce le-a fost alocată acestui sector în perioada 2014-2010. Ei consideră alocarea 300 de milioane de euro ca fiind insuficientă. Mai ales după ce au aruncat un ochi în „curtea” vecinilor, cei de la agricultură. Li se pare că nu este corect ca majoritatea banilor alocaţi să meargă către sectorul agricol.
Nu-i echitabil ca sectorului silvic să-i fie alocate numai 300 milioane euro, din cei 18,5 miliarde euro. Este vorba de alocare pe 7 ani. E prea puţin! Silvicultorii ar avea nevoie de o alocare de 3,5 miliarde euro.
Acum şi-au amintit că au multe de făcut prin pădurile patriei… Că au de împădurit două milioane de hectare! De ce nu s-au gând la asta când au „chelit” munţii…Chiar s-a tăiat lemnul ca în codru…
*Păduri noi pe bani europeni
Din acest an reintră la finanţare o măsură cu caracter compensatoriu, în domeniul forestier. Este vorba de alocarea de fonduri europene destinate împădurii terenurilor agricole degradate. După ce, fără nici o noimă, pur şi simplu au ras pădurile pe suprafeţe întinse. Acum, pe mai marii pădurilor româneşti i-a apucat mila. Vai, unde sunt pădurile noastre! Abia acum văd lipsa lor şi consecinţele care decurg din nesăbuitele gesturi de a masacra pădurea… Toată vina o pun în cârca legilor funciare, în virtutea cărora pădurea a intrat în posesiea proprietarilor de drept, care au tăiat-o imediat. Nu ei au făcut asta! Marea majoritate a proprietarilor au foarte puţină pădure de primit. Deci nu aveau de unde să taie multă pădure. Samsarii sunt cei care au doborât suprafeţe imense de pădure. Au avut tot interesul! În cele mai multe cazuri, retrocedările fiind ilegale.
*Bani se dau, dar nu prea sunt muşterii…
Banii europeni se dau celor care chiar sunt interesaţi de împăduriri.Sprijinul financiar european alocat pentru împăduriri se materializează în acordarea mai multor tipuri de prime. Este vorba de prima pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere, în baza unui cost standard. Apoi vine prima anuală pentru lucrări de completări şi de întreţienere a plantaţiei pentru o perioadă de 5 ani. Cea de a treia se referă la prima anuală fixă, acordată pentru compensarea pierderilor de venit, cel care ar fi fost realizat pe terenul agricol pe care s-a înfiinţat pădurea. Prima este anuală, stabilită pe hectarul de pădure nou înfiinţată şi se acordă pe timp de 15 ani. Beneficarii acestui timp de sprijin financiar european sunt proprietarii privaţi de pădure şi autorităţile publice locale deţinătoare de terenuri agricole care urmează a fi împădurite. Banii alocaţi celor care vor să înfiinţeze păduri noi sunt stabiliţi în raport cu nişte costuri standard. Costuri care diferă în funcţie de zona unde se face plantaţiile forestiere: câmpie, deal, munte.
O astfel de alocare financiară europeană a fost inclusă şi în PNDR 2007-2013, s-au organizat mai multe sesiuni de primire a proiectelor, dar n-au fost… proiecte. Semn că măsura nu a fost atractivă pentru proprietarii de terenuri degradate, bune numai pentru împădurire. Din judeţul nostru nu s-a depus nici un proiect.
În prezent, România are un fond forestier de circa 6,4 milioane de hectare, adică 27% din suprafaţa ţării. Cea mai mare parte pădurilor, circa două treimi sunt situate în zona montană şi colinare şi doar 10% în zona de câmpie. Suprafaţă redusă de păduri din zonele de câmpie este şi motivul fenomenelor climatice extreme.
Tina CONDREA