Anul bisericesc începe la 1 septembrie. Potrivit rânduielilor moştenite din Legea veche, în această zi s-a început creaţia lumii şi tot în această zi şi-a început Mântuitorul activitatea sa publică. * Ziua liturgică În cultul creştin, ziua liturgică nu începe cu miezul-nopţii sau cu dimineaţa, ca în măsurătoarea laica a timpului, ci cu seara. Fiecare zi din cursul anului este consacrată amintirii sau comemorării unui moment sau eveniment din istoria sfânta a mântuirii, din viaţa şi activitatea Mântuitorului, a Sfintei Fecioare, a Sfinţilor Apostoli sau a unui sfânt sau a mai multor sfinţi, asa precum ne arată calendarul bisericesc din fiecare an. Un an bisericesc complet are 52 săptămâni, dar de la un Paşte până la altul pot fi mai multe sau mai puţine săptămâni, din cauza datei variabile a acestei sărbători. Cand Paştele din anul curent cade la o dată mai târzie, iar cel din anul viitor la o dată mai devreme, numărul săptămânilor dintre aceşti doi Paşti consecutivi e mai mic de 52 . Daca Pastile dintr-un an oarecare cade mai devreme, iar cel din anul urmator mai tarziu, numarul săptămânilor dintre ele este mai mare de 52. În cadrul săptămânii, fiecare zi este închinată, în serviciul liturgic, pomenirii uneia (unora) dintre persoanele sau momentele de seamă ale istoriei sfinte, toate în directă legătură cu persoana şi cu activitatea Mântuitorului. Duminica este ziua sau sărbătoarea săptămânală a Învierii Domnului, cel mai mare eveniment din istoria sfintă a mântuirii. Lunea este închinata cinstirii Sfinţilor Îngeri, care au fost creaţi înaintea oamenilor şi au slujit mântuirii acestora, ca trimişi ai lui Dumnezeu, ca vestitori ai voii Lui şi ca mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. Marţea e închinată amintirii celor mai vechi dintre sfinţii calendarului creştin în ordine cronologică, adicaă Sfinţilor Prooroci în general, şi îndeosebi Sfântului Ioan Proorocul, înaintemergătorul si Botezătorul Domnului. Miercurea şi vinerea sunt închinate Sfintei Cruci şi Sfintelor Patimi ale Domnului, pentru ca miercuri au făcut sfat cărturarii şi arhiereii ca să-l prindă pe Iisus, iar vineri L-au răstignit pe Cruce. Joia e inchinată amintirii Sfinţilor Apostoli, pentru ca Joia a avut loc Cina cea de Taina, la care Mantuitorul a intemeiat Sf. Liturghie, in prezenta Sfinţilor Apostoli, cărora Domnul le-a dat poruncă şi puterea de a face această slujbă întru pomenirea Sa. Tot joia se pomeneşte şi Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei. Sâmbăta e închinată amintirii tuturor morţilor şi în primul rând a sfinţilor mărturisitori şi mucenici, care şi-au dat viaţa pentru Hristos sau au pătimit pentru biruinţa credinţei creştine în lume. *Anul bisericesc şi cele trei mari perioade ale sale Spre deosebire de anul laic, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc începe la 1 septembrie. La romano-catolici anul bisericesc începe cu prima duminică din Advent, adica duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie, deci cu aproximativ patru săptămâni înainte de Craciun. Ca mijloc de comemorare a vieţii şi a activităţii răscumpărtoare a Mântuitorului, anul bisericesc ortodox are în centrul său sărbătoarea Sfintelor Paşti şi se poate împărţi în trei mari faze sau perioade, numite dupa cartea principala de slujba, folosita de cintaretii de strana in fiecare din aceste perioade: Perioada Triodului (perioada prepascală); Perioada Penticostarului (perioada pascală); Perioada Octoihului (perioada postpascală). Fiecare din acestea cuprinde un anumit număr de săptămâni. Timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu trei săptămâni înainte de începutul postului Paştilor) până la Duminica Paştilor (total 10 săptămâni). Timpul Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (total opt săptămâni). Timpul Octoihului ţine tot restul anului, adică de la sfârşitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40-26 săptămâni, fiind în funcţie de data Paştilor. Fiecare din aceste trei perioade sau faze ale anului bisericesc are în centrul ei un moment liturgic, către care gravitează toate celelalte sărbători ale ei, şi anume: Octoihul are ca sărbătoare centrală Naşterea Domnului, urmată de Bobotează (ambele aceste sărbători se ţineau la început ăn aceeaşi zi); Triodul culminează cu Vinerea Patimilor;Penticostarul se începe cu Paştile şi se încheie cu Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh). Perioada Octoihului comemorează şi sărbătoreşte evenimentele dinainte de venirea Mântuitorului, până în ajunul Patimilor Sale; cu alte cuvinte, reînnoieşte activitatea profetică a Domnului, în care El a dat lumii învăţătura divină a Evangheliei Sale. Perioada Triodului reînnoieşte oficiul arhieresc al Mântuitorului sau activitatea Sa de Mare Preot, îndeplinită mai ales prin Jertfă, adică prin Patimile si moartea Sa pe Cruce. Perioada Penticostarului reprezintă şi celebrează timpul dintre Înviere şi Înalţarea în slavă a Domnului, urmată de pogorârea Sfântului Duh şi întemeierea Bisericii creştine. Prin urmare, în cursul fiecărui an bisericesc, ni se reprezintă şi se reînnoieşte (comemorează) întreaga viaţă şi activitate a Domnului, în toate cele trei laturi sau aspecte ale misiunii Sale. Tina CONDREA
